În ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Cluj, consilierul Iulia-Ligiana Ianchis Gheţe a ridicat problema sesizărilor repetate pe care le primeşte de la cetăţeni în legătură cu Centrul Medical de Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă. Aceştia i s-au plâns că s-au înregistrat multe cazuri de septicemii şi infecţii nosocomiale, chiar decese survenite din cauze suspecte.
Pacienţii clinicii de Gastroenterologie nu sunt singurii care se plâng de probleme cu personalul medical şi condiţiile din spital. Site-ul Medalert, care are o secţiune special pentru sesizarea acestor cazuri, cuprinde mai multe relatări ale pacienţilor clujeni în legătură cu situaţiile în care s-au regăsit în cadrul instituţiilor medicale din oraş.
De exemplu, o pacientă se plânge de tergiversarea unor rezultate ale analizelor. ”Fiind depistata cu Ag Hbs pozitiv în urma analizelor pentru gravide (făcute în două locuri pentru a elimina şi un eventual rezultat fals pozitiv) în data de 28 iunie am făcut analizele pentru o viremie hepatita B la Spitalul de Boli Infecţioase Cluj. După o lună, astăzi în 30 iulie, încă nu sunt gata rezultatele pentru că „nu au fost suficiente alte cazuri, şi nu se porneşte aparatul pentru doar 2, 3 cazuri”. Asta, după ce ca am fost amânată la preluarea analizelor până am adus adeverinţa TIP de angajat pe lângă Biletul de trimitere din partea medicului de familie (ca sa dovedesc că plătesc contribuţii la CAS, deşi asta ar trebui să se vadă din faptul ca medicul de familie nu dă biletele de trimitere fără a fi asigurat)”, scrie femeia pe Medalert. Aceasta era însărcinată în luna a şasea şi nu a beneficiat de administrarea de acid folic, din cauza aceloraşi întârzieri de eliberare a rezultatelor analizelor.
Şpagă pentru o mână ruptă
Un alt caz, reclamat în luna mai 2012, povesteşte cum un băieţel de etnie romă din Floreşti a fost internat în Cluj-Napoca la spitalul de pediatrie de pe str. Moţilor cu fractură dublă de mână. Medicul a refuzat operaţia lui, cerându-le pe faţa părinţilor 500 lei. Aceştia, neavând bani, s-au împrumutat de la un cămătar şi într-un final l-au operat. ”Apoi, cu nesimţire, i-au spus părinţilor că nu ajung banii şi ar trebui să mai dea minim 200 lei ca să aibă grijă de el, că dacă nu, va muri, deoarece era plin de puroi din cauză că au stat atât… Este inadmisibil, iar familia este disperată deoarece nu mai au de unde să se împrumute”, spune un alt reclamant.
Tot la Spitalul Judeţean, la secţia ORL, un pacient internat pentru analize amănunţite cu suspiciune de recidivă cancer la gât. ”A murit în noaptea dinaintea primirii răspunsului după ce l-a vizitat toata familia şi el ne-a condus pe picioarele lui la poarta spitalului. De ce? Hemoragie carotidiană spontană. A fost prevenit el sau familia, după 2 săptămâni de analize amănunţite, că s-ar putea să se întâmple asta? Nu. Au anunţat responsabilii spitalului familia ca s-a produs decesul? NU! La 10:00 dimineaţa când am ajuns la spital, fără să fim anunţaţi, am găsit un pat gol şi un sac negru lângă şi am aflat că tatăl meu murise la ora 3:25 a.m. în prezenţa unui medic rezident, deoarece medicul de gardă era „ocupat” cu alt caz, iar medicul secundar de gardă era pe drum… nu a mai ajuns. După 7 ore de la deces, corpul tatălui meu era la morgă cu autopsia anatomopatologica deja efectuată. S-a respectat legea în ceea ce priveşte manipularea cadavrelor umane în cazul lui? NU. După o săptămână am reuşit să obţinem acces la dosarul lui medical şi la foaia de deces, în care am găsit mai multe nereguli: ştersături la locul decesului (modificat din deces în sala de operaţii la deces în spital), parafe ilizibile, şi spaţii goale la secţiunea cu medicamentele administrate. Explicaţia: asistentele nu au mai avut timp să completeze raportul întreg”, povesteşte consternată o clujeancă.
Scandal la urgenţe
”În data de 12.05.2012 orele 13:00, soţia mea a transportat la secţia urgenţe, Clinica nr. 1, Cluj, o persoană în vârstă în prag de atac cerebral. La intrarea în curtea instituţiei, portarul ne-a oferit informaţia dorită şi s-a oferit să ne deschidă poarta pentru a ne lăsa cu maşina în curtea instituţiei. Odată intraţi în curte a început să alerge după maşină şi să tot întrebe: Şi cum rămâne? Şi cum rămâne? Soţia l-a întrebat mai exact ce doreşte, dacă doreşte cumva bani pentru accesul la urgente (!) nu va vedea aşa ceva! În acel moment personajul care nu a dorit să-şi dea numele, a început să urle şi să ameninţe reieşind din cele ce spunea că şotia mea l-ar fi ameninţat cu bătaia, încercând să atragă atenţia celor din jur. La ameninţarea soţiei că îi va face reclamaţie răspunsul acestuia a fost: şi ce? vrei să mă baţi sau ce? În tot acest timp persoana care ulterior a fost internată, a trebuit să aştepte ca un nesimţit să-şi primească partea. Din cate ştiu, eu ca şi asigurat plătesc servicii medicale, partea administrativă este plătită de conducerea spitalului”, scrie un alt clujean.
Nu în ultimul rând, un alt clujean se plânge că la Institutul Inimii funcţionează o adevărată OMERTA. ”Vă rog să verificaţi situaţia de la Institutul Inimii din Cluj, unde şeful secţiei de chirurgie ***, NU MAI OPEREAZĂ DE ANI DE ZILE, şi cu toate acestea îi minte pe pacienţi că el efectuează operaţiile. Concret, în timpul operaţiei de bypass coronarian pe care o efectua tatălui meu, l-am văzut părăsind spitalul (după nici 2h), în maşina personală. (Vă puteţi imagina ce am simţit) Operaţia a mai durat 3.5h iar la final, din sala de operaţie a ieşit dr. **. Acesta nu a vrut să recunoască faptul, şi a insistat că doar l-a asistat pe dr. ***. Ulterior am aflat ca dr. *** (mare consumator de alcool) nu mai este fiziologic în stare să efectueze o operaţie pe cord deschis. Colegul de salon al tatălui meu n-a avut noroc, şi a decedat în urma operaţiei „efectuată” de dr. ***. Culmea este ca aparţinătorii decedatului i-au comunicat că pacientul său a murit, dr. neştiind acest lucru. În realitate, tot spitalul cunoaşte situaţia care persistă de ani de zile, mulţi dintre medicii cu care dr. *** a colaborat, au ales să nu mai colaboreze cu acesta sau chiar să părăsească spitalul”, spune acesta într-o sesizare în care numele medicului reclamat a fost anonimizat până la soluţionarea reclamaţiei.
Diana Gabor
