Numărul persoanelor care suferă de boli psihice creşte îngrijorător. Studiile arată că România se află pe locul doi în clasamentul ţărilor din Uniunea Europeană, iar Clujul este al doilea oraş din România în ceea ce priveşte numărul locuitorilor cu deficienţe mintale.
Medicii psihiatrii din Cluj, copleşiţi din cauza numărului mare de solicitări ale pacienţilor
La Cluj, s-au sesizat repetate incidente datorate lipsei personalului. Mai exact, la Spitalul Judeţean există un singur medic psiholog la un număr de 70 de pacienţi. Astfel, medicii ajung în stadii de extenuare. Mai mult decât atât, Centrul de sănătate Mintală Cluj funcţionează de peste cinci luni cu un singur medic, având spre monitorizare peste 1000 de pacienţi.
Reporterul Gazetei de Cluj a luat legătura cu Profesor Dr. Ioana Micluţia. Aceasta a vorbit despre importanţa studiilor clinice a bolilor psihice dar şi despre situaţia numărului în creştere a pacienţilor care suferă de boli psihice.
,,Ceea ce vă pot confirma din rapoartele OMS este ca 5% din populaţia României suferă de depresie. Studiile epidemiologice naţionale pertinente ar trebui să fie o prioritate a Ministerului Sănătăţii prin structura sa intitulată Centrul de Sănătate Mintală şi Lupta Antidrog, având în misiunea stipulată pe site întocmirea registrelor naţionale de maladii mintale.
Aceste date se colectează atât din datele furnizate de către spitale, centre de sănătate mintală (care sunt extrem de puţine şi în deficit grav de personal calificat), ambulatorii, cabinete private dar şi prin screening populaţional. Sinteza naţională a datelor se exprimă prin indicatori de prevalenţă, incidenţă etc., indicând zonele de prevalenţă ridicată a unor boli sau ale unor complicaţii ale maladiilor mintale (sindrom metabolic şi implicit obezitate, cardiopatie ischemică, suicid etc.).
Aceste date trebuie să constituie argumente ale unor programe naţionale ţintite spre zonele problematice actuale sau de perspectivă, acţiuni menite să reducă incidenţa tulburărilor, conştientizarea populaţiilor asupra prevenţiei, atitudinii tolerante faţă de persoanele aflate în impas existenţial (iminenţă suicidară, depresie). România ar trebui să se ralieze şi ea la politicile europene de screening al populaţiei vârstnice în vederea detectării precoce a tulburărilor cognitive, demenţelor, informare de interes larg privind nocivitatea abuzului de substanţe psihoactive, stabilirea ca prioritate de asistenţă a problemelor psihologice în rândul populaţiei tinere etc. După cum aţi observat am utilizat condiţional optativul căci câteva domenii prioritare sunt vag enunţate pe site-ul MS:Programul Naţional de sănătate Mintală, ale CNSM: cursuri dedicate medicilor de familie, campanii de destigmatizare, registrul bolilor mintale.
Date concrete şi acţiuni nu am cunoştinţă să se fi întreprins şi nici studii pertinente nu sunt afişate sau distribuite. Întrebând la CNSM despre date privind prevalenţa alcoolismului, a altor substanţe psihoactive mi s-a replicat că nu intră în competenţa Domniilor lor.
Legea Sănătăţii Mintale 487 stipulează sectorizarea serviciilor de sănătate mintală prin înfiinţarea de noi Centre de Sănătate Mintală accesibile geografic populaţiei, echipe mobile etc. Spitalele sunt depopulate de medici psihiatri, asistenţi, care preferă asistenţa comodă ambulatorie sau ţările Europei.
Un psiholog la 70 de pacienţi nu poate decât să aplice selectiv o baterie minimă de teste darămite să şi facă psihoterapie. Este considerată mare economie financiară derobarea de salariile a 3 medici demisionari dar Conducerea nu ia în consideraţie că cei restanţi sunt copleşiţi de numărul mare de solicitări ale pacienţilor, de extenuare, posibilitatea unor erori”, a declarat Profesor Dr. Ioana Micluţia.
Studiile clinice pot fi extrem de valoroase în aprecierea eficacităţii unor terapii în uz sau noi
,,Privitor la studii clinice, ele sunt necesare în condiţiile verificării echipei de investigatori privind competenţa profesională, probitatea morală, deontologia şi respectarea tuturor regulilor de etică şi de bună practică clinică, dotarea spitalului. Acestea, respectând ad literam designul de cercetare pot fi extrem de valoroase în aprecierea eficacităţii unor terapii în uz sau noi, cuantifica tolerabilitatea acestora.
Ele stau la baza lansării pe piaţa farma a unor medicamente mai eficiente şi sigure, dar nu aceasta este problema majoră ci aceea a cercetării ştiinţifice. Aceea se face pe teme prioritare, cu design elaborat şi aduce progres în cunoaştere reală. De pildă, OMS considera prioritară detectarea precoce şi asistarea tinerilor la primul episod psihotic, oferirea unor servicii specializate acestor tineri cărora, prin boală, li se poate fractura destinul personal, profesional şi al familiei; sau detectarea unor markeri biologici pentru demenţe.
Cercetările acestea, adevărat ştiinţifice, sunt coordonate de către somităţi şi efectuate prin echipe multidisciplinare de cercetători, sunt finanţate de granturi ale MEN, MS, iar rezultatele sunt publicate în reviste de specialitate de prestigiu. Apoi ele trebuie să prindă contur în centre adresate pacienţilor, familiilor acestora. De pildă, echipa noastră afiliată iniţial unui grant internaţional european EUFEST a desfăşurat trei granturi naţionale dedicate detectării precoce şi asistării primului episod psihotic, a publicat 11 articole ISI, 9 naţionale, 22 prezentări la congrese internaţionale. 7 cereri de înfiinţare a centrului de detectare şi monitorizare a primului episod psihotic la SCJUCN nu au fost onorate încă în ultimii 5 ani în pofida argumentaţiei ştiinţifice şi economice.
Referitor la valul de suiciduri şi contagiunea în rândul tinerilor extrem de sugestibili, se impunea informarea pertinentă şi activă, utilizând specialişti suicidologi şi nu persoane benevolente, fără cunoştinţe minime despre prevenţie, acţiune antisuidară”, a mai adăugat aceasta.
