Spitalele spun că nu s-au identificat infecții nosocomiale ca urmare a utilizării produselor Hexi Pharma. Pronunțarea, amânată din nou

Decizia Hexi Pharma a fost amânată a treia oară. Deși vineri, 30 noiembrie, era așteptată decizia definitivă în acest caz, Curtea de Apel București a amânat pronunțarea pentru 12 noiembrie. Firma Hexi Pharma este acuzată de 340 de fapte de înșelăciune, iar cu toate că spitalele din România s-au constituit, la cererea procurorului, părți vătămate, aceleași spitale arată că nu s-au identificat infecții nosocomiale ca urmare a utilizării produselor Hexi Pharma.

340 de fapte de înşelăciune

În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Procurorii susţineau că, în perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare „prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii”, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.

Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 – 9 martie 2016, Hexi Pharma este acuzată că a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.

Spitalele arată că nu s-au identificat infecții nosocomiale ca urmare a utilizării produselor Hexi Pharma

Cu toate că 240 de spitale s-au constituit părți vătămate în dosar, 99% dintre spitale au raportat că nu s-au identificat infecții nosocomiale ca urmare a utilizării produselor Hexi Pharma. Practic, procurorul de caz spune că Hexi Pharma a indus în eroare toate spitalele din România care au achiziționat aceste produse, prin urmare, la solicitarea procurorului s-au constituit părți civile, însă aceleași spitale spun că nu pot certifica apariția infecțiilor nosocomiale ca urmare a folosirii produselor de la firma Hexi Pharma.

Redăm mai jos câteva dintre răspunsurile spitalelor:

Flori Dinu: „După moartea lui Condrea, am devenit ținta acuzațiilor”

Dinu Flori, fostul director al Hexi Pharma a fost condamnată în primă instanță, Flori Dinu a fost condamnată la 3 ani de închisoare, deși a mizat pe achitare. La acea vreme, Flori Dinu a subliniat că întreg scandalul a fost, de fapt, un scenariu de eliminare de pe piață a companiei de dezinfectanți, iar după moartea lui Condrea a devenit țintă.

„Eu mizez pe achitare. Eu știu că sunt nevinovată, dar în instanță trebuie să demonstrezi acest lucru și sper că până acum am convins instanța de nevinovăția mea. Scopul principal al acestui scandal, de fapt un scenariu, a fost eliminarea de pe piața a celui mai important producător de dezinfectanți din România. Al doilea scop a fost de a găsi un vinovat pentru situația din sistemul sanitar. Numai că la trei ani după izbucnirea scandalului, apar noi și noi și din ce în ce mai grave și adevăratele probleme ale sistemului sanitar”, a declarat Flori Dinu la ultimul termen de judecată înainte de pronunțarea Tribunalului București.

Pedeapsă absurdă în cazul lui Mihail Leva

Mihail Leva, chimistul firmei Hexi Pharma și șef de producție, este a doua persoană pusă sub acuzare în acest dosar, fiind condamnat în primă instanță. Mihail Leva este acuzat pentru participație improprie la infracțiunea de zadarnicire a combaterii bolilor, în condițiile în care procurorul de caz nu a putut dovedi că există nici măcar un singur caz de îmbolnăvire din cauza produselor Hexi Pharma. Cu toate acestea a primit pedeapsa maximă, respectiv de 3 ani. De asemenea, Mihail Leva este acuzat și de fals în înscrisuri oficiale pentru pe unele produse nu corespundea substanța din produs cu cea de pe etichetă. Și pentru acest lucru, Leva a primit pedeapsa maximă. Pedeapsa finală a fost de 3 ani și opt luni de închisoare. Unii specialiști în domeniu, au spus că pedeapsa a fost absurdă.