Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca, altădată un reper de profesionalism, se confruntă azi cu o problemă gravă și sistematică: pacienții nu reușesc să se programeze în sistemul public, în timp ce aceiași medici sunt disponibili fără probleme în clinicile lor private.
Platformele nu funcționează, telefonul sună în gol, iar oamenii ajung, exasperați, să plătească pentru servicii pe care le-ar fi avut gratuit, în baza contribuțiilor de sănătate. În paralel, apar și alte acuzații: timpi uriași de așteptare, personal lipsit de empatie și triaj tratat cu superioritate.
Pentru orice pacient de rând din Cluj-Napoca, a obține o programare la unul dintre medicii buni de la Spitalul Militar pare, în 2025, mai degrabă un act de noroc decât un drept firesc. Deși spitalul este public, serviciile sale au devenit practic inaccesibile, iar accesul la consultații în ambulatoriu sau în specializările de bază se lovește de un zid opac format din:
- o centrală telefonică care nu răspunde sau închide apelurile,
- o platformă online care „se epuizează” în 30–60 de secunde,
- un personal de informare care oferă replici de genul „descurcă-te” sau „nu vă pot ajuta”,
- și o absență completă a unor liste publice de programări reale.
Am încercat să ne programăm la stat. N-am reușit. Dar la privat, da!
Gazeta de Cluj a testat sistemul în mod direct. Am sunat la mai mulți medici din cadrul Spitalului Militar, oftalmologi, dermatologi, cardiologi pentru a verifica dacă se pot face programări la stat. Nici prin platformă, nici prin centrală nu am reușit să obținem un loc.
În schimb, am sunat la clinicile private în care activează aceiași medici:
- La Laser Optisan, ne-am programat fără probleme la dr. Monica Gavriș, medic oftalmolog la Spitalul Militar, pentru 22 mai.
- La Centrul Medical Asteco, dr. Dan Bănuț, medic cardiolog tot în sistemul public, era disponibil pentru o consultație pe 8 mai.
- La clinica unde profesează dr. Vasile Cernica, dermatolog, ne-am putut programa pentru 4 iunie.
Toți acești medici au funcții și în instituția publică, dar programările la stat sunt blocate sau imposibile, în timp ce la privat sunt accesibili, amabili și, desigur, contra cost.
Caz concret, consult la stat, analize trimise la privat
Un pacient care a reușit totuși să o vadă pe dr. Monica Gavriș în cadrul Spitalului Militar a fost direcționat imediat după consultație să-și facă analizele la clinica privată Laser Optisan. A plătit 300 de lei, apoi s-a întors cu rezultatele la stat. Modelul e clar: consultație inițială (dacă reușești să o obții), restul în sistem privat, unde se încasează direct.
O platformă-fantomă și o centrală „de formă”
Platforma de programări a Spitalului Militar pare să funcționeze mai mult ca alibi. Multe recenzii și sesizări menționează că la ora 07:00 fix se deschid locurile, iar la 07:01 sunt deja toate ocupate. În paralel, telefoanele sunt închise, iar personalul refuză orice dialog.
Un caz semnalat recent arată cum pacienta a sunat de trei ori la ambulator pentru o informație legată de dermatologie, dar i s-a închis telefonul în nas de fiecare dată. Când în sfârșit i s-a răspuns, replica a fost: „Descurcă-te.” Asta la un spital susținut din bani publici.
Alte plângeri ale pacienților: așteptări uriașe, personal ostil
În ultimele luni, numeroși pacienți și-au exprimat nemulțumirea privind UPU, unde timpul de așteptare a ajuns la 5–6 ore, iar personalul medical este descris drept nervos, nepăsător și lipsit de empatie.
Un pacient povestește cum, după o experiență excelentă până în 2022, în aprilie 2024 a ajuns cu o rudă la Urgențe și a stat peste 5 ore, fără nicio explicație, fiind tratat rece și ironic. O altă persoană vorbește despre dl. Mureșan de la triaj, acuzat că „vorbește urât, este lipsit de empatie, barfitor și arogant”. Alți pacienți spun că personalul medical iese afară de șapte ori în două ore „la țigară”, deși în interior sala de așteptare „era plină”.
Spitalul Militar din Cluj rămâne un loc în care lucrează mulți medici competenți, dar aceștia nu mai sunt accesibili în mod real în sistemul public. Accesul la servicii a devenit aproape imposibil pentru omul obișnuit, în timp ce clinicile private – în care activează exact aceiași medici, oferă programări rapide, contra cost.
Modelul este clar: publicul e blocat, privatul prosperă. Nu neapărat pentru că statul nu ar avea medici sau resurse, ci pentru că accesul la sănătate publică a fost transformat într-un filtru controlat, prin care treci doar dacă plătești în altă parte.
Este un sistem pervers, care trebuie investigat și reglementat. Pentru că în această formă, spitalul nu mai servește publicul, ci interesele paralele ale rețelelor medicale private care îl înconjoară.
