În următoarea şedinţă de Consiliu Judeţean va fi supusă la vot o hotărâre prin care se vor alipi două parcele de pământ pentru construcţia Spitalului Regional de Urgenţă Cluj. Chiar dacă nu se ştie nimic concret despre modul în care va fi finanţat acest proiect, declaraţiile populiste nu au întârziat să apară. În ultima vizită oficială la Cluj Napoca, Victor Ponta a declarat că din toamnă se vor organiza licitaţii şi va începe edificarea proiectului, chiar dacă, practic, sursele de finanţare sunt o nebuloasă acum.
Spitalul Regional de Urgenţă Cluj este un proiect pe care fiecare guvernare sau administraţie judeţeană şi-l asumă, dar din nefericire nimeni nu este capabil să facă nimic. Ideea pornită de ani buni, încă de dinainte de anii 2000, a înghiţit o grămadă de bani, dar proiectul a rămas în aer.
Acum, în ultima şedinţă a CJ Cluj de la sfârşitul lunii trecute, consilierii au votat pentru alipirea a două parcele de pământ din Floreşti unde s-ar putea onstrui acest proiect. Terenul respectiv a aparţinut Ministerului Apărării care l-a donat administraţiei locale, însă până acum politicienii abia au mişcat într-o direcţie concretă.
Alexandru Coroian, consilier judeţean de pe lista ”defunctului” PDL, spune că administraţia judeţeană vrea să întabuleze terenul pentru ”a face ceva”.
”Vizavi de acest proiect sunt două chestiuni separate: pe de o parte există problema fondurilor, pe de alta cea a terenului. Noi, când am fost la guvernare, am obţinut de la Ministerul Apărării două terenuri în Floreşti pentru edificarea acestui proiect. Ulterior, fondurile s-au blocat şi fosta conducere a CJ Cluj nu a mai făcut nimic pentru derularea acestui proiect, nici măcar semnarea procesului verbal sau întăbularea. Acum, noi vrem să întăbulăm aceste parcele şi să le comasăm pentru a putea începe să facem ceva pentru proiectul Spitalului Regional. Pe partea de finanţare se poate discuta despre finanţarea pe fonduri europene, iar aici mai sunt candidate şi judeţele Craiova şi Iaşi cu acest gen de proiect, sau se poate pe ideea unui parteneriat public-privat, în baza legii, a ordonanţei 34”, explică consilierul judeţean.
Spitalul groazei părăsit
În anii 90, a existat un proiect pentru construirea unui spital regional în Mănăştur, la marginea cartierului. În urma unui “troc”, Ministerul Sănătăţii a acceptat să furnizeze fondurile cu condiţia ca administraţia judeţeană să găsească un teren disponibil. Terenul a fost găsit, dar autorităţile au pierdut din vedere faptul că pământul aparţinea unor clujeni care făcuseră cereri de retrocedare. Ulterior, construcţia respectivă a trecut în patrimoniul Ministerului Educaţiei, dar după ce proprietarii de drept a terenului pe care s-a ridicat clădirea au cerut pământul înapoi, nimeni nu mai recunoaşte “paternitatea” ruinei şi, implicit, a banilor plătiţi către firma SC TCI Contractor General. Marea parte din bani, peste 10 miliarde de lei vechi, a fost plătită către firma TCI Contractor General, care şi-a luat mâinile de pe acest proiect în 2003, lăsând clădirea neterminată. După câţiva ani, în care clădirea a fost scoasă la licitaţie, dar nimeni nu a vrut s-o cumpere, a venit Mihail Hârdău, fost ministru al Educaţiei, care s-a gândit că ruina ar mai putea înghiţi nişte bani pentru a găzdui liceul şi academia de muzică din Cluj Napoca.
“Acel spital nu era în patrimoniul ministerului. Era la Consiliul Judeţean Cluj, dar am solicitat să vină la minister ca să facem o academie de muzică acolo. Însă, după ce am plecat de la minister, lucrurile s-au împotmolit pentru că au apărut nişte litigii între primărie şi consiliu judeţean. Ştiu că cei de la Primăria Cluj Napoca a încercat să îi compenseze cu ceva pe oamenii care aveau parcele de teren acolo, dar respectivii au refuzat. Oricum, situaţia este complicată acolo, referitor la patrimoniu”, declara Mihail Hârdău.
În momentul de faţă, nimeni nu recunoaşte “paternitatea” asupra acestui proiect.
Justiţia a ajuns la spital!
Printre cei care susţin că au drepturi asupra terenului pe care s-a construit “ruina” primului spital regional de urgenţă se numără şi Ana Petruţa. Ea povesteşte că bunicii ei au fost proprietari peste 17 hectare de teren din zona Colina, dar după ce au venit comuniştii, statul le-a furat averea şi i-a forţat pe oameni să se mute la bloc. “Bunicii mei au avut în proprietate, încă anterior anului 1945, la locul denumit Colina suprafaţa de aproape 17 hectare şi casa unde locuiau împreună cu întreaga familie. Presiunea privind preluarea terenului a culminat în anul 1959. În acelaşi an, cu decretul 115/1959 “pentru lichidarea oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridiculizării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste”, bunicul meu fiind considerat probabil ca făcând parte din “elementele capitaliste chiabureşti” şi refuzând să declare terenul spre a fi înscris în registrul agricol, i-a fost luat cu forţa terenul nedeclarat. Am încercat să recuperă terenul încă din 1991, când au fost făcute o serie de cereri, dar toate au rămas fără nici un răspuns. Din 2008, fiind ignoraţi de autorităţile administrative am fost nevoiţi să încercăm dobândirea proprietăţii prin proces”, declara clujeanca. Procesul pentru retrocedare se judecă şi în momentul de faţă!
Până acum s-a plătit pentru ruine
La sfârşitul anilor 90,, Ministerul Sănătăţii a aprobat circa 150 de milioane de euro pentru construcţia unui spital de urgenţă la Cluj. În acea perioadă, Consiliul Judeţean (CJ) Cluj, care era condus de Victor Romulus Constantinescu, a plătit peste 10 miliarde de lei (un milion de ron) pentru construirea unei clădiri lăsate în paragină. Ulterior, construcţia respectivă a trecut în patrimoniul Ministerului Educaţiei dar, după ce proprietarii de drept ai terenului pe care s-a ridicat clădirea au cerut pământul înapoi, nimeni nu mai recunoaşte “paternitatea” ruinei şi, implicit, a miliardelor plătite către firma SC TCI Contractor General.
”Vizavi de clădirea din capătul cartierului Mănăştur, problema este că acel spaţiul este neconform din punct de vedere european. Pentru a putea deveni spital, o clădire trebuie să îndeplinească anumiţi parametri pentru a putea fi avizată. Clădirea respectivă nu poate fi avizată!”, explică Alexandru Coroian.
Proiecte de la an la an
Anul trecut, Alexandru Coroian spunea că sprijină în continuare proiectul privind iniţierea procedurilor de achiziţie publică pentru actualizarea Studiului de Fezabilitate. De asemenea, intenţiona să pună în aplicare o strategie prin care să obţină sprijinul opiniei publice şi al lumii medicale clujene în susţinerea acestui proiect. În ceea ce priveşte impactul pe care regionalizarea îl poate avea asupra acestui proiect, Coroian credea că acesta nu va fi major, deoarece proiectul pentru construirea spitalului exista înainte ca regionalizarea să fie gândită . Totuşi, este posibil ca celelalte judeţe din regiunea de NV, cărora acest spital li se adresează, să poată fi cointeresate în susţinerea proiectului, odată ce acesta va deveni unul regional.
