De ani de zile, șeful Combinatului de Utilaj Greu (CUG) Cluj, SHCHOLOKOV KOSTYANTYN, încearcă să obțină cetățenia română. A fost nevoie de un proces pentru ca Autoritatea Națională pentru Cetățenie să îi ”rezolve” dosarul ucraineanului. Într-un răspuns al Autorității se arată că a fost nevoie de câțiva ani de zile pentru a se procesa dosarul de cetățenie din cauza faptului că SRI a răspuns unei solicitări abia după un an de zile.
La jumătatea anului 2016, SHCHOLOKOV KOSTYANTYN, directorul CUG care este cetățean ucrainean, a cerut obținerea cetățeniei române. Procesarea dosarului a durat până la sfârșitul anului 2018. Pentru a obține cetățenia, SHCHOLOKOV a deschis un proces împotriva AUTORITĂȚII NAŢIONALE PENTRU CETĂŢENIE în 2017 și, după aproape 2 ani de procese, Curtea de Apel Cluj a emis o sentință definitivă și executorie prin care Autoritatea trebuie să soluționeze cererea.
”Reclamantul a înregistrat la autoritatea pârâtă o cerere pentru acordarea cetățeniei române, iar până la pronunțarea hotărârii atacate administrația nu s-a pronunțat în vreun fel – în sensul respingerii sau admiterii cererii. Din situația factuală reținută de prima instanță rezultă că autoritatea pârâta a avut perioade mari de pasivitate fără să întreprindă vreun demers, demersurile sale și acordarea unui termen administrativ pentru data de 2.07.2018 fiind făcute după împrocesuarea administrației. Autoritatea nu a oferit nicio justificarea obiectivă pentru lipsa soluționării cererii nici după aproximativ 3 ani de la momentul înregistrării acesteia”, se arată în dosarul instanței.
Potrivit unei adrese, reprezentanții Autorității pentru Cetățenie spun că nu a fost vina lor pentru ”viteza” cu care a fost rezolvat dosarul.
”SRI a răspuns solicitării noastre abia în data de 13.10.2017 și s-a constatat necesitatea completării dosarului”, arată Autoritatea Națională pentru Cetățenie
Nu au refuzat soluționarea cererii pentru cetățenie, doar nu s-au uitat la ea
În 2016, anul în care SHCHOLOKOV KOSTYANTYN a formulat cererea pentru cetățenie, Autoritatea era condusă de Mălina Iulia Ciobanu. Ea este soţia procurorului militar Nelu Ciobanu, director adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii şi fost şef serviciu tehnic (interceptări) la DNA.
Contrar susținerilor instanței ”autoritatea a efectuat demersuri pentru soluționarea cererii, conform procedurii specifice solicitărilor de acordare a cetățeniei române. Comisia pentru cetățenie i-a solicitat reclamantului să depună o serie de înscrisuri necesare soluționării cererii, stabilind termenul din 02.07.2018 pentru a-i da acestuia posibilitatea completării dosarului. Intimatul a depus un răspuns la ANC în data de 04.07.2018, astfel că, a fost stabilit un nou termen la comisie la data de 08.10.2018.
Așadar, nu există un refuz nejustificat de soluționare a cererii intimatului, astfel cum a reținut prima instanță, în dosarul de cetățenie fiind dispuse măsurile prevăzute de Legea cetățeniei române. Prin urmare, nu suntem în prezența unei exprimări explicite, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane.
De asemenea, pârâta susține că este nefondată dispoziția primei instanțe de obligarea la plata sumei de 1835 lei reprezentând cheltuieli de judecată, dată fiind lipsa elementelor necesare reținerii vreunei culpe procesuale în sarcina pârâtei”, se mai arată într-o adresă a autorității.
Probleme cu cetățenia
La sfârșitul anului trecut, în urma unor controale au fost descoperite nereguli grave la Autoritatea pentru Cetățenie. Ministerul Justiției a cerut Curții de Conturi să meargă în control și a sesizat organele de urmărire penală, pentru „sustragere sau distrugere de înscrisuri” și pentru „suspiciuni de săvârșire a unor infracțiuni prevăzute de Legea privind finanțele publice”. Printre altele, raportul le recomandă oficialilor ANC să folosească sistemele de înregistrare la ședințele de interviu, pentru a exista „mijloace de probă cu privire la modalitatea în care se desfășoară interviul”. Documentul atrage atenția și asupra modului necorespunzător în care sunt gestionate informațiile clasificate.
Un punct din raport recomandă sesizarea Comisiei de disciplină în cazul unui angajat al Autorității, din Comisia pentru Cetățenie, sub suspiciunea că ar fi intervenit pentru soluționarea unor cereri „altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii”.
Pe pagina de Facebook a Autorității Naționale pentru Cetățenie curg acuzațiile de tergiversare a dosarelor. Mulți fac mai mult de atât și cheamă instituția în judecată, inclusiv pentru refuz nejustificat de soluționare a cererilor de cetățenie.
În 2018, Autoritatea a avut calitatea de parte în peste șapte sute de termene de judecată.
Documentul rezultat în urma controlului recomandă „consultări urgente” între ANC și Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE), pentru „identificarea cu celeritate a unor formule eficiente de natură a înlătura vulnerabilitățile la adresa securității naționale”.
Dacă ai investit 1 milion de euro în România… ai noroc!
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un străin care vrea să devină cetățean al României sunt drastice, după cum o arată articolul 8 din lege: să locuiască pe teritoriul statului român de cel puțin opt ani sau, în cazul în care este căsătorit, să trăiască cu un cetățean român de cel puțin cinci ani de la data căsătoriei. Primește pașaport românesc după un examen prin care dovedește cunoașterea limbii și a unor noțiuni elementare de cultură și civilizație.
Cetăţenia română se acordă și celor care au investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro. Persoana în cauză trebuie să fie majoră, să dovedească loialitate faţă de statul român şi să nu întreprindă acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale. De asemenea, trebuie să ducă un mod de viaţă decent şi să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni. Cunoştinţele de limba română, de cultură şi civilizaţie românească, dar şi prevederile Constituţie şi imnul de stat sunt obligatorii.
Afacerea CUG PLUS FOTO CUG
CUG a fost privatizat în anul 2004, când pachetul majoritar de acțiuni a fost cumpărat de corporația ucraineană Uniunea Industrială a Donbasului, fondată de Serhiy Taruta, Vitaliy Haiduk și Oleg Mkrtchian. Fost vicepremier în Ucraina, în perioada 2002-2003, Haiduk are o avere estimată la 2,3 miliarde dolari. O avere de peste 1,2 miliarde de dolari are și deputatul Serhiy Taruta, fost guvernator al regiunii Donbas în timpul conflictului ruso-ucrainean.
În anul 2010, rusul Aleksandr Katunin a cumpărat 50,1% din corporația Uniunea Industrială Dobas, acțiuni cumpărate prin intermediul firmei sale, Carbofer Grup, din Elveția.
