De la începutul lunii martie a intrat în vigoare legea care contractele de acces pe proprietatea publică sau privată ale operatorilor de date se vor transmite către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Autoritatea este o falangă a SRI iar o mare parte dintre deputaţii care au iniţiat această lege au trecut prin ”râşniţa” SRI. Proiectul a fost depus de către Ministerul Comunicaţiilor condus la vremea respectivă de Marius Bostan, trecut şi el prin şcoala SRI. Şeful ANCOM este fostul premier Sorin Grindeanu, şi el om al Serviciilor.
Potrivit noilor prevederi ale Legii 159/2016, furnizorii de reţele de comunicaţii electronice care exercită dreptul de acces pe proprietatea publică sau privată au obligaţia de a transmite ANCOM o copie a fiecărui contract de acces sau a fiecărei hotărâri judecătoreşti definitive care ţine loc de contract, precum şi actele subsecvenţe, atunci când apăr modificări. De asemenea, ei vor transmite şi o serie de informaţii cu privire la aceste documente, că de exemplu, datele de identificare a imobilului care face obiectul dreptului de acces, preţul sau tariful de acces perceput furnizorilor sau periodicitatea plăţilor. Aceste informaţii trebuie să fie cunoscute pentru a asigură condiţii nediscriminatorii de acces pe proprietatea publică sau privată tuturor furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice. Informaţiile şi documentele raportate în bază acestei decizii vor fi transmise exclusiv electronic, în mod securizat, prin intermediul aplicaţiei informatice de raportare dezvoltată de ANCOM. Informaţii transmise conform deciziei vor fi puse la dispoziţia tuturor furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice de către ANCOM, în cadrul aceleiaşi aplicaţii informatice.
Neraportarea acestor informaţii şi documente cu respectarea termenelor, formatului şi modalităţii de transmitere a informaţiilor se sancţionează de către ANCOM cu amendă de la 1.000 la 100.000 lei.
”Academicieni”i în informaţii
Aceste prevederi legislative vin în completarea Legii 154/2012. Printre iniţiatori se numără Adrian BĂDULESCU, fost deputat din Alexandria, care, potrivit CV-ului, între 1992 şi 2002 a fost ofiţer al Serviciul Român de Informaţii. Florin Anghel, fost preşedinte al CJ Prahova, trimis în judecată de DNA într-un dosar de corupţie rămas în coadă de peşte. Constantin Chilă, un economist care a urmat şi cursurile Colegiului Naţional de apărare, o instituţie la care au absolvit Vasile Blaga sau Elena Udrea. La această lege a lucrat şi Valerian Vreme, fost ministru al Comunicaţiilor şi absolvent al Colegiului Naţional de Apărare. Mircea Vasile Cazan, absolvent al Colegiului Naţional de Apărare şi al Academiei Naţionale de Informaţii – Colegiul Superior de Securitate Naţională. De asemenea, Cazan a fost şi şef al Societăţii Naţionale Radiocomunicaţii SA, o ”mască” a SRI. În lista iniţiatorilor se mai poate înscrie sindicalistul Matei Radu Brătianu care, chiar dacă este pensionar la cei 70 de ani, are încheiat cu Posta Română un contract de muncă pe perioadă nedeterminată.
De asemenea, în completarea acestei legi a fost propusă votului şi adoptată Legea 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice.
Această lege a fost propusă de ministerul de resort pe vremea când ministru era Marius Bostan.
Legea Bostan
Fostul ministru este absolvent al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, Colegiul National de Informaţii. Specializarea lui a fost ”Introducere în activitatea de informaţii şi contrainformaţii, Securitate naţională şi implicaţii, Matrici de securitate” Bostan a fost numit încă din septembrie 2014 de către Ministerul pentru Societatea Informaţională sub Guvernul Ponta ca membru al Consiliului de Administratie al Telekom Romania (fostul Romtelecom). Bostan a avut firma VMB Partners SA prin care administraţiile locale şi judeţene din ţară au contractat credite pentru diverse proiecte de aproape 500 milioane de euro.
Bostan a făcut parte şi din firma SC LOMB SA prin care Primăria Cluj Napoca condusă de Emil Boc era asociată cu dezvoltatorul imobiliar Impact SA, afacerea lui Dan Ioan Popp. După cum se ştie, cartierul de locuinţe care trebuia dezvoltat s-a dovedit a fi doar o sifonare de bani publici.
Sorin Grindeanu, fostul premier şi şeful de acum al ANCOM, este şi el înregimentat în Servicii. În 5 februarie 2015, Sorin Grindeanu, la aceea vreme ministrul comunicaţiilor în Guvernul Ponta, a acordat un interviu site-ului Press Alert din Timişoara în contextul în care izbucnise scandalul Elena Udrea-SRI-DNA.
Întreaga emisiune este o pledoarie a lui Sorin Grindeanu în favoarea SRI. El a susţinut cu vehemenţă introducerea legii securităţii cibernetice care a fost declarată neconstituţională prin Decizia CCR nr. 17 din 21 ianuarie 2015, legea prepay care şi ea a fost declarată neconstituţională DECIZIA Nr.461 din 16 septembrie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice şi, susţinător a stocării datelor care s-a realizat prin Legea nr. 235/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 767 din 14 octombrie 2015, care, în concordanţă cu o decizie a Comisiei Europene, are o serie de derapaje.
Salariul lui Grindeanu la ANCOM este de aproximativ 7.500 de euro/lună.
Rocada de la conducerea ANCOM
În aprilie anul trecut, Guvernul Grindeanu a modificat legea de funcţionare a ANCOM, statuând că numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor acestei instituţii se va face de către plenul reunit al Parlamentului, la propunerea Guvernului. Înainte de aprobarea acestei OUG conducerea ANCOM era numită de către preşedintele României, la propunerea Guvernului. Înainte de Grindeanu, la conducerea ANCOM era Adrian Diţă care a ocupat funcţia de director de afaceri publice în cadrul Telekom România. În perioada 2010-2011, Diţă a fost director de Coporate Affairs în cadrul International Railway Systems, grup controlat de omul de afaceri Cristian Burci. În perioada iunie 2004 – ianuarie 2010, a avut funcţia de director de Corporate Affairs în cadrul Vodafone România. Burci, de asemenea, este un alt personaj din Servicii.
