România a fost condamnată de CEDO pentru că judecătorii dau pedepse extrem de ușoare pentru persoanele care abuzează sexual copiii. În urma condamnării, statul și-a luat angajamentul să remedieze atitudinea magistraților vizavi de administrarea pedepselor pentru acest gen de abuzuri sexuale, însă nu s-a întâmplat. Abuzurile sexuale asupra minorilor continuă să fie tratate superficial în instanțe.
CEDO a condamnat statul român pentru încălcarea obligației sale de a proteja legal împotriva tratamentelor degradante și de a urmări interesele superioare ale minorilor în aplicarea actelor de justiție.
Mai concret, CEDO a sancționat justiția românească pentru că închide ochii când vine vorba de abuzuri sexuale împotriva minorilor.
În urma condamnării, Ministerul Justiției a trebuit să formuleze un plan prin care să educe ”judecătorii” în fața cărora ajung dosarele în care minorii sunt abuzați sexual. Au fost făcute simpozioane și cursuri de formare profesionale care nu au avut niciun efect în jurisprudența din România: majoritatea abuzatorilor de minori au fost acuzați și, în continuare sunt acuzați, de infracțiunea de act sexual cu un minor, care induce ideea consimțământul minorului.
Spre exemplu, în 2016 INM a organizat un seminar intitulat „Lucrul cu categoriile vulnerabile sau aflate în situații vulnerabile – copii, vârstnici, persoane cu dizabilități, persoane instituționalizate sau alte categorii de persoane”.
La acest seminar a participat un singur judecător, Pătraşcu Paula Vasilica, judecător în instanțele din București.
În urma condamnării de către CEDO a statului român, autoritățile trebuiau să revină în 2017 cu o informare, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Potrivit documentului asumat de statul român, ”Guvernul va continua eforturile pentru executarea integrală a hotărârii Curții și va informa Comitetul Miniștrilor, cel târziu în noiembrie 2017, cu privire la modul în care au fost respectate principiile rezultate din hotărârile Curții
încorporate în practica organelor judiciare naționale și în monitorizarea măsuri luate de Ministerul Public”.
Muncă în folosul comunității pentru abuzatorii de copii
În instanțele aflate în județul Cluj există 89 de dosare care au ca obiect a infracțiunii ”actul sexual cu un minor (art.198 Cod penal), iar în 58 dintre aceste cazuri inculpații au fost condamnați la pedepse cu suspendare. Adică, persoanele care au regulat fete și băieți cu vârste de până în 14 ani au fost lăsați să plece acasă și să presteze diferite munci în folosul comunității, cu condiția că, dacă mai ”greșesc” încă o dată, vor primi pedepse cu executare, adică în spatele gratiilor. În privința celorlalți, care au fost condamnați cu executare pentru infracțiunea de ”act sexual cu un minor”, judecătorii au luat în calcul că au săvârșit această infracțiune cu violență, ori că sunt recidiviști, iar legea prevede că un recidivist trebuie condamnat neapărat la închisoare dacă mai face vreo infracțiune în termenul de îndreptare.
În cadrul Judecătoriei Cluj Napoca se află pe rol 19 procese care au ca obiect de dosar ”actul sexual cu un minor”. În 14 dintre cazuri judecătorii au dat pedepse cu suspendare, adică nici o zi de închisoare pentru comiterea acestei infracțiuni.
La Judecătoria Dej în 11 procese judecătorii au administrat pedepse cu suspendarea, iar în cinci dintre ele pedeapsa dată cu executare a fost minimă. La Judecătoria Gherla opt procese au avut ca soluție pedepse cu suspendare și în șapte cazuri soluția a fost cu executare.
La Judecătoria Turda 18 procese au avut ca soluție o pedeapsă cu suspendare. În trei dosare pronunțarea nu a fost dată, iar în 7 procese pedeapsa a fost cu executare.
La Judecătoria Huedin trei dintre cauze încă se judecă. În 7 cazuri pedepsele au fost cu suspendare și într-un singur caz pedeapsa a fost cu executare
România – ”paradisul” prădătorilor de copii
În România, potrivit noului Cod Penal din 2014 pedepsele și termenul de prescripție pentru abuzul sexual cu minori a fost instituit la șapte ani. În cazul violului asupra unui minor, prescripția intervine la opt ani. Termenul începe să curgă însă din momentul în care acesta împlinește 18 ani.
În Germania, termenul de prescripție, conform Codului Penal german, pentru cele mai grave forme de infracțiuni sexuale cu minori ajunge până la 20 de ani.
În Franța, termenul de prescripție este de 30 de ani pentru violarea unui minor, dar acesta curge din momentul prezumtiv al comiterii faptei.
În Marea Britanie și Olanda nicio infracțiune din Codul Penal nu are termen de prescripție.
La nivel național sunt înregistrate peste 6.000 de dosare în justiție care au ca obiect al infracțiunii ”actul sexual cu un minor”. Multe dintre victime sunt fete și băieți, cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani, care cad pradă abuzurilor sexuale. Copiii ajung în brațele pedofililor prin diverse metode: sunt șantajați, păcăliți, constrânși, plătiți, etc, iar în cele mai multe dintre cazuri impactul emoțional și fizic pe care îl suportă este devastator pentru dezvoltarea lor.
În instanțele din județul Cluj și din jurisdicția Curții de Apel Cluj există 89 de cazuri de ”act sexual cu un minor”, iar în 58 dintre aceste cazuri pedeapsa dată de judecători a fost cu suspendare. Cu alte cuvinte, peste 60% dintre adulții care întrețin acte sexuale cu un copil scapă nepedepsiți!
Procentul ar trebui să fie îngrijorător pentru societatea românească, însă aceste situații par să fie acceptate în mod tacit.
Amenzi administrative pentru violatorii unei fetițe de 11 ani
Unul dintre dosarele pentru care România a fost condamnată este cel al unei fete de 11 ani violată de un bărbat de aproape 60 de ani și de alți băieți cu vârste cuprinse între 16 și 22 de ani.
”(…) a luat-o cu forța pe când se juca cu prietenele ei în casa vecinilor, a dus-o într-o încăpere goală din casă sau în hambar și a violat-o, ținând-o imobilizată și ținându-i gura acoperită cu mâna ca să nu poată țipa. Reclamanta a mai declarat la poliție că în perioada august 2008 – februarie 2009 a mai fost violată, în împrejurări similare, de patru dintre băieții vecinilor și de prietenul lor”, se arată în decizia de condamnare a statului român la CEDO.
Pe de altă parte, unul dintre violatori a declarat că reclamanta l-a provocat să facă sex cu ea deoarece era mereu îmbrăcată sumar. El a mai spus că reclamanta este cea care a venit la el și i-a spus prima dată să facă sex, în august sau septembrie 2008. Acesta a susținut că reclamanta i-a spus că mai făcuse sex, cu alți băieți. În replică, la poliție, fetița a declarat că a fost constrânsă de abuzatori să facă sex în diverse situații, susținând că acesta a amenințat-o cu bătaia dacă spune cuiva.
Cum a tranșat justiția acest caz: trei dintre violatori au fost sancționați cu amenzi administrative, iar al patrulea a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor și la plata unei despăgubiri pentru prejudiciul moral de aproximativ 2 000 euro.
Un schizofrenic condamnat cu suspendare după ce a plătit o fată de 12 ani pentru sex oral.
Într-un alt dosar de act sexual cu un minor, în care judecător a fost Cristina Pop, de la Judecătoria Turda, bărbatul a fost condamnat cu suspendare pentru că i-a dat 5 lei unei fetițe de 12 ani, iar ea i-a făcut, de două ori, sex oral. Cei doi erau vecini iar, potrivit buletinului medical de examinare, ”inculpatul prezintă o personalitate cu aspect structural dizarmonic, cu tendințe psihice de intensitate patologică, instabile, accentuate cu impulsivitate și tendințe schizoide”. Cu toate că bărbatul ar putea fi catalogat drept nebun de legat, el a reușit să o impresioneze pe judecătoare, care a notat că ”la individualizarea judiciară a pedepsei se vor avea în vedere dispozițiile generale ale codului penal, limitele speciale ale pedepsei, persoana inculpatului (fără antecedente penale, SINCER), urmările faptei (persoana civilă are 12 ani, fiind în dezvoltare, poate fi afectată negativ).” El a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare și la plata a 5.000 de lei cu titlu daune către fetiță.
