Partea din salarii pe care angajaţii și angajatorii o cedează statului – diferenţa dintre brut şi net – a crescut continuu în ultimii ani, ajungând în noiembrie 2019 la recordul istoric de 2.017 lei, cu o pondere a netului în brut de doar 60%. În urmă cu 10 ani, această diferenţă era mai mică de 500 de lei, cu o pondere de aproape 75% a netului în brut. Iar în ultimii 5 ani ponderea taxelor şi contribuţiilor în bugetele familiilor a crescut de la 16% la la 33% – echivalentul banilor cheltuiţi pentru mâncare, arată statisticile oficiale analizate de Jurnalul.

În luna noiembrie 2019, salariul mediu brut pe economie era de 5.196 de lei, iar cel net – 3.179 de lei, arată ultimele date comunicate de Institutul Național de Statistică (INS). Asta înseamnă un decalaj de 2.017 lei între net și brut (partea pe care angajații și angajatorii o cedează statului prin taxe, impozite și contribuții sociale) și o pondere de doar 61% a netului în brut.

Pentru comparație, seriile de date anterioare ale INS arată că:
– în 2008, diferența dintre brut şi net cedată statului era de 483 de lei, iar ponderea netului în brut era de 73,8%
– în 2013, această diferenţă era de 569 de lei, iar ponderea netului în brut era de 74,3%

– în 2018, diferenţa brut/net a crescut la 1.866 de lei, iar angajații au mai rămas doar cu 60% din ceea ce plătesc angajatorii.

Văzute „în oglindă”, aceste date arată că partea cedată statului din salarii a crescut de la 25-26% în anii anteriori la 40% în prezent.

Care-i explicaţia?

„Deducerile fiscale pentru angajaţi se acordă numai celor cu salarii mai mici de 3.000 de lei. Peste acest plafon, orice creştere salarială este absorbită de taxe, impozite şi contribuţii, cotele cedate statului urcând spre 40%”, a explicat consultantul fiscal Emilian Duca. Potrivit calculelor sale, mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat nu a adus nici pierderi, dar nici beneficii; dacă se menţineau deducerile şi dincolo de plafonul celor 3.000 de lei, acest fenomen al creşterii presiunii fiscale pe măsura creşterii salariale nu ar fi fost posibil.

Tot din statisticile INS mai reiese că ponderea cheltuielilor cu taxe, impozite şi contribuţii sociale în bugetele familiilor a fost, în trimestrul III 2019, de 33% – echivalentă cu ponderea cheltuielilor alimentare. În urmă cu 5 ani, această pondere fusese de 16%, iar a cheltuielilor alimentare era de 40%.

Suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că angajatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here