Statul pierde la CEDO pe “barba” CSM-ului

Din cauza proceselor la CEDO, în ultimii doi ani România a pierdut peste 17,4 milioane de lei în urma proceselor pierdute. Banii aceştia sunt plătiţi de la bugetul de stat din cauza modului în care magistraţii se ocupă de procese. Conform legilor, statul ar putea să recupereze o parte din bani de la magistraţi, însă până acum acest lucru nu a fost posibil din pricina CSM-ului care nu a reclamat niciodată un magistrat din pricina căruia statul a pierdut la CEDO.

Nu de puţine ori ziarele titrează sume impresionate pe care statul român le plăteşte în urma proceselor pierdute la CEDO. Spre exemplu, în ultimii doi ani de la bugetul statului au fost virate în conturile diferitelor persoane peste 17,4 milioane de lei din cauza proceselor pierdute. La această instanţă, statul pierde procesele din cauza modului în care magistraţii (judecători şi procurori) administrează legile. În mod normal, statul poate recupera, prin Ministerul finanţelor, o parte din prejudiciu de la judecătorii şi procurorii care au judecat şi anchetat greşit. Însă, până acum nici un magistrat nu a fost tras la răspundere pentru prejudiciul creat.

Gazeta de Cluj vă prezintă în exclusivitate motivul pentru care magistraţii nu plătesc pentru boacănele făcute: CSM nu a sesizat Ministerul finanţelor, pentru ca instituţia să poată deschide o acţiune de recuperare a prejudiciului creat.

Acţiunea în regres a statului a fost reglementată de o serie de dispoziţii care constau în obligaţia statului de a se îndrepta împotriva aceluia care cu rea credinţă sau din neglijenţă a provocat o situaţie generatoare de daune sau în situaţia în care statul român a fost condamnat de o instanţă internaţională. În acelaşi timp, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de erorile judiciare, însă răspunderea statului nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau din neglijenţă.

După ce prejudiciul a fost acoperit de stat, în baza unei hotărâri irevocabile, statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva magistratului care a săvârşit eroarea judiciară care a cauzat prejudicii.

Prescripţie într-un an pentru magistraţii proşti sau hoţi

Indiferent de natura procesului, penal sau civil, în ultimii ani cine a apelat la CEDO a avut câştig de cauză şi a fost despăgubit de statul român. Majoritatea proceselor civile pierdute au fost de retrocedare a diferitelor imobile, iar sentinţele eronate au fost date de judecători corupţi sau incompetenţi. Pe lângă acest lucru, termenul de prescripţie în asemenea cazuri este de 1 an de zile. Astfel că, ajutaţi şi de birocraţia instituţiilor publice, este lesne de înţeles de ce un magistrat corupt sau incompetent scapă de răspunderea patrimonială pe care o atrage emiterea unei sentinţe care poate fi casată de CEDO.

“Indiferent dacă este vorba de dosare civile sau penale, răspnderea patrimonială a judecătorilor sau procurorilor poate fi ngajată doar în condiţiile existenţei unei hotărâri de sancţionare disciplinară a acestuia sau a unei hotărâri de atragere a răspunderii penale. Existenţa unei hotărâri definitive de răspundere penală sau disciplinară, în toate cazurile în care se pune problema răspunderii patrimoniale a magistraţilor, prezintă importanţă atât pentru stabilirea faptei şi, pe cale de consecinţă, a erorii judiciare, cât şi a vinovăţiei magistratului. Acest punct de vedere a fost exprimat şi de Consiliul Superior al Magistraturii cu ocazia analizării solicitărilor primite din partea Ministerului Finanţelor Publice privind posibilitatea exercitării unei acţiuni în regres împotriva magistraţilor care au instrumentat cauza cu rea credinţă sau gravă neglijenţă”, arată o sursă judiciară.

Ministerul Finanţelor Publice aplică o procedură premergătoare iniţierii acţiunii în regres, prin solicitare de informaţii atât de la CSM cât şi de la instituţiile statului care au reprezentat statul în procesele respective, urmând ca acestea să comunice persoanele responsabile, precum şi constatarea că acestea au provocat sau nu situaţii care au generat daune.

De altfel, în Noul Cod de procedură penală, acţiunea în regres prevede că ”statul trebuie să dovedească în cadrul acţiunii în regres, prin ordonanţa procurorului sau hotărârea penală definitivă, că cel asigurat a produs cu rea credinţă sau culpă gravă profesională eroarea judciară sau privarea nelegală de libertate cauzatoare de prejudicii”.

Presiunile procurorilor clujeni

Fostul edil al Clujului, Sorin Apostu, a fost ridicat de mascaţi şi arestat la miezul nopţii. el este acuzat de fapte de corupţie, şi fără a comenta vinovăţia lui Apostu, procesul lui a fost transformat într-un circ mediatic. Mai multe date din cadrul anchetei au “respirat” în presă. Pe de altă parte, un coinculpat din acelaşi dosar, Aspazia Droniuc, care este denunţătorul lui Apostu, a beneficiat de toată discreţia asigurată de anchetatori, ea reuşind să nu apară decât la un singur termen la procesului.

Un alt caz de nerespectare a drepturilor omului este cel al ziaristului Liviu Man, care a fost ţinut în izolare câteva luni de zile pentru a recunoaşte acuzaţiile aduse de procurori. Cu toate acestea, unul dintre coinculpaţii dintr-un dosar disjuns, omul de afaceri Arpad Paszkany, a fost achitat de acuzaţiile aduse de procurori.

În cazul Dosarului Jaf la BT, în care doi tineri au fost acuzaţi de jefuirea unei sucursale a Băncii Transilvania, inculpaţii au fost ţinuţi în arest preventiv împreună cu un bărbat închisă pentru că şi-a omorât soţia. Cei doi tineri povestesc că au petrecut momente de groază în nopţile în care persoana vinovată de crimă ţipa că vrea să se spânzure din cauza vinovăţiei care îl apăsa.

Un clujean şi-a luat banii de la CEDO pentru modul în care a fost anchetat!

Spre exemplu, statul a pierdut la CEDO un proces deschis de fostul şef al SIPA Cluj, Floricel Vitan, după ce în 2000 fusese arestat pentru fapte de corupţie. El a fost acuzat că i-ar fi cerut bulibaşei romilor din Cluj-Napoca, Gabor Lajos, suma de 4.500 de dolari pentru a-l ajuta pe acesta să-şi întrerupă o pedeapsă cu condamnare. În 2000, Vitan a fost condamnat definitiv la patru ani de puşcărie, fiind găsit vinovat de trafic de influenţă, însă fostul colonel şi-a susţinut nevinovăţia, adresându-se la CEDO cu o plângere împotriva statului român pentru încălcarea în timpul procesului a mai multor prevederi din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

CSM-iştii legaţi la ochi

“Până în prezent, ministerul Finanţelor Publice nu a fost sesizat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea unei acţiuni în regres pentru a atrage recuperarea prejudiciului produs statului”, arată un document oficial al ministerului Finanţelor Publice.