Statul profita de faptul ca Biserica nu are banii de experti pentru castiga procesul
Importantul proces dintre Biserica Romana si Stat a continuat saptamana aceasta la Curtea de Apel Cluj, insa cu un termen cat se poate de scurt. In fata instantei clujene cele doua parti au aparut, statul roman aducand banii, cei 1,2 milioane de lei aferente jumatatii din avansul cerut de catre experti, in timp ce FBORB nu a reusit sa stranga banii suficienti si nici nu considera ca ar trebui sa ii dea. Urmatorul termen de judecata va avea loc la 6 noiembrie a acestui an.
Curtea de Apel Cluj a judecat saptamana aceasta un nou termen al procesului in care Fondul Bisericesc al Bisericii Ortodoxe din Romania se judeca contra statului roman, prin Romsilva Suceava pentru retrocedarea a unei suprafese de 166.000 de hectare de padure, aproximativ o treime din suprafata Bucovinei, terenuri cu o valoare totala calculata la suma de 3,5 miliarde de euro. La un termen anterior expertii desemnati cerusera 31 de milioane de lei, adica aproximativ 7 miloane de euro, pentru a transa disputa intre biserca si stat. Expertii au cerut initial un avans de 40% din valoarea totala a lucrarilor de expertiza, iar instanta a stabilit ca cele doua parti vor plati suma de 2,4 milioane de lei pana la urmatorul termen care va avea loc luna viitorare.
Daca initial FBORB ceruse un numar de 19 experti pentru a grabi efectuarea expertizei si, implict a procesului, cei de la Romsilva au cerut 1 maxim 3 experti. Dupa consultarea Codului de Procedura Civila (CPC), la un termen trecut, completul Curtii de Apel Cluj a decis admiterea unui numar total de trei experti care vor efectua studii si rapoarte de specialitate pentru intreaga suprafata de 166.000 de hectare de padure si terenuri si care vor incasa intreaga suma de 31 de milioane de lei. Tot instanta clujeana stabilise ca pentru termenul de saptamana aceasta, partile sa plateasca un avans de 2,4 milioane de lei, mai putin decat cele 6 milioane pe care le cerusera expertii drept avans. La termenul din 12 octombrie, din saptamana aceasta, doar reprezentantii Romsilva au depus cota parte din suma eferenta avansului pentru experti, mai precis 1,2 milioane de lei, FBORB neavand fondurile necesare in acest sens.
Trebuie sa dea bani chiar daca au astigat pe fond
Reprezentantii FBORB s-au aratat pe tot parcursul rpocesului nemultumiti de faptul ca trebuie sa dea o suma considerabila de bani expertilor pentru a primi in posesie ceea ce li se cuvine de drept. Acestia au aratat in repetate randuri faptul ca daca au castigat pe fond, in caile de atac nua r trebui saa chite o asemenea suma, respectiv jumatate din cei 31 de milioane de lei ceruti de catre experti. La iesirea din sala de judecata, preotii si avocatii FBORB au declarat pentru Gazeta de Cluj ca nu este corect ca dansii sa suporte o asemenea suma de bani, in conditiile in care nu ei au propus proba. Avocatul Vasile Tudor, care a fost alaturi de FBORB inca de la incepututile procesului, a declarat pentru Gazeta de Cluj ca Biserica nu este de acord cu pretentiile financiare impuse si ii este ingradit accesul la justitie. „ La termenul acesta instanta a verificat daca partile si-au stabilit obligatiile legate de bani, adica suma de 1,2 miliaone de lei. Regia Nationala a Padurilor a facut dovada ca a achitat aceasta suma, in timp ce FBORB nu a putut achiata, ca atare a precizat ca ii este ingradit accesul la justitie prin plata unor sume exorbitante. Dupa aarerea noastra, proba expertizei este inutila din moment ce terenurile au fosta identificate deja. Pozitia fondului este ferma, este inechitabil ca pentru a-ti redobandi proprietatea sa trebuiasca sa achiti o asemenea suma. Obligatia de a plati aceasta suma este gresit stabilita, pentru ca proba a fost solicitata de cealalta parte, deci ei ar trebui sa plateasca. Fondul nu va plati la urmatorul termen banii pentru ca este intr-o imposibilitate obiectiva de a plati aceasta suma. Romsilva, care expoateaza terenurile fondului bisericesc, are bani de proces pentru ca face bani din padurile adversarului procesual. Hotararea irevocabila di 2006 care suspenda expoatarea padurilor pana la solutionarea cererilor de retrocedare nu este respectata. „ a precizat avocatul Tudor Vasile
Istoricul procesului
Procesul de revendicare a 192.000 hectare de padure de catre Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina a inceput in anul 2001, dar prima soluție s-a dat abia in martie 2007. Tribunalul Suceava a admis atunci ca statul sa puna in deplina proprietate o suprafața de padure. Astfel, Direcția Silvica Suceava și statul roman, prin Ministerul de Finanțe, trebuie sa puna la dispoziția Fundației Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei o suprafața de 166.813 ha de vegetație forestiera. Procesul a fost stramutat ulterior la Curtea de Apel Timișoara, unde s-au judecat apelurile. Curtea de Apel a dat dreptate Fondului și a dispus retrocedarea a 166.613 de hectare de padure in favoarea Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina. In urma recursului formulat de Regia Naționala a Padurilor- Romsilva, pe data de 15 martie 2011 Inalta Curte de Casație și Justiție a casat decizia Curții de Apel Timișoara și a retrimis dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj – Napoca. Urmatorul termen de judecata in fața instanței clujene va avea loc la data de 21 iunie a acestui an.
Documentele pe care se bazeaza retrocedarea
Fondul Bisericesc Ordodox RomAA¢n al Bucovinei (FBORB), prin Arhiepiscopul Sucevei și a Radautilor, a cerut Curții de Apel Cluj sa retina faptul ca in carțile funciare depuse la dosar exista mai mulți termeni care trebuiesc explicați, iar termenul de „Eigebtumsrecht” se traduce prin „drept de proprietate”.In aceeași ordine de idei, F.B.O.R.B a adus in atenția instanței clujene faptul ca temenii „eigentum” și „ „besitz”, care apar in documentele aduse ca proba, desemneaza noțiunile de „proprietate” respectiv „posesie”.
La dosar F.B.O.R.B iși mai susține pretențiile prin faptul ca Regia Naționala a Padurilor a Romsilva, Direcția Silvica Suceava a recunoscut atat faptul ca Fondul este proprietar cat și intinderea și localizarea proprietații inca din anul 2000. In susținerea celor precizate F.B.O.R.B a depus copii dupa adrese ale Direcției Silvice Suceava catre ocoalele silvice din subordine in vederea aplicarii prevederilor Legii 1/2000 cu identificarea suprafețelor de padure aflate in administrarea acestora, pe foștii proprietari.
In acest sens, F.B.O.R.B a depus la dosar și copii ale carților funciare avand subliniate parcelele revendicate, copii dupa extrasele de carte funciara eliberate de birourile de carte funciara din județul Suceava și acolo unde este cazul traducerea inscrisurilor din limba germana, mai precis din gotica in germana cu caractere latine apoi traducerea in limba romana, de catre un traducator autorizat.
Sutele de mii de hectare revendicate de catre F.B.O.R.B au la baza documente vechi de sute de ani, majoritatea in limba germana,care atesta faptul ca F.B.O.R.B ar deține un drept de proprietate. Numita cu titlul „Bukowinaer Gr.Ort. Religionsfond”, F.B.O.R.B apare ca avand titlul de „Eigemtunsrecht”, adica de proprietar, in sute de documente.
Padurile primite cadou de la imparat
Intr-o adresa catre Regia Naționala a Padurilor Direcția aflata la dosar, Regia Naționala a Padurilor Direcția Silvica Suceava arata istoricul proprietaților aparținand F.B.O.R.B. Astfel, din Monografie se arata ca Fondul a fost constituit la 19 iunie 1783 prin hotarare imperiala și a fost organizat intr-o forma definitiva la 29 aprilie 1786 conform dispozițiilor „Regulamentului Duhovnicesc”, avand ca proveniența toate averile manastirești ce au fost „incamerate” la 27 decembrie 1781, mai bine de doua treimi din suprafața Bucovinei, cu scopul intaririi cultului ortodox și a altor scopuri folositoare. La incorporarea Bucovinei in Austria in 7 mai 1775, aceasta a gasit in noua provincie o mare bogație formata din paduri, fanețe și pajiști, moșii și sate, bogație ce se afla in proprietatea Episcopiei de Radauți, a manastirilor și schiturilor. Aceasta avere ocupa doua treimi din suprafața Bucovinei și provenea din daniile facute acestor așezaminte religioase de catre domnitorii Moldovei, clerul și boierii romani, incepand cu secolul al XV-lea.Pe data de 27 decembrie 1781, a fost adoptata de catre imparatul Austriei Rezoluția prea inalta privind desființarea unor manastiri și intrebuințarea averii lor nr. 2239, completata ulterior de noi rezoluții și ordonanțe imperiale. Din acest moment padurile au trecut in proprietatea statului austriac.
Sabi Ripan
