Într-un proces lung în care nu mai puțin de 21 de cupluri formate din persoane de același sex au dat în judecată statul român, Consiliul Europei se apropie de verdictul final. Dunja Mijatovic, comisar pentru Drepturile Omului în cadrul CEDO, a publicat observațiile scrise cu privire la cazul Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru împotriva României. Majoritatea parlamentarilor clujeni contactați de către Gazeta de Cluj susțin modelul familiei tradiționale și sunt de părere că observațiile comisarului Mijatovic sunt forțate.
Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru reprezintă primul cuplu de gay care au formulat o plângere împotriva statului. În timp, lor li s-au alăturat alte 40 de persoane. Dunja Mijatovic, comisarul pentru Drepturile Omului în cadrul CEDO, nu a ezitat și a subliniat absența unui cadru legal pentru recunoașterea relațiilor stabile de același sex în România.
Comisarul spune că aceste cupluri stabile de același sex, cu sau fără copii, fac parte din diversitatea bogată a familiilor care alcătuiesc societățile noastre. Și lucrul acesta se petrece indiferent dacă un stat le recunoaște sau nu.
Mai mult decât atât, Dunja Mijatovic reamintește că, în absența unei astfel de recunoașteri, persoanelor implicate într-o astfel de situație li se interzice să se bucure pe deplin de dreptul lor la viața privată și de familie, așa cum este garantat în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, articolul 8, și că acest lucru are un impact substanțial asupra vieții lor.
Comisarul a tras un semnal de alarmă și a transmis că statele trebuie să permită cuplurilor de același sex recunoașterea juridică eficientă și nediscriminatorie sub formă de căsătorie civilă, uniuni civile sau parteneriate înregistrate.
„Principiul egalității în fața legii impune ca recunoașterea legală să fie disponibilă partenerilor de același sex” și că „absența recunoașterii legale pentru cuplurile de același sex constituie discriminare pe motiv de orientare sexuală”, a mai notat Mijatovic în documentul oficial CEDO.
Referitor la această situație, senatorul Vasile Ilea este de părere că observațiile comisarului pentru Drepturile Omului în cadrul CEDO sunt forțate și nu neapărat în concordanță cu realitatea.
“Am urmărit (…) cu interes declarațiile Comisarului pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatovici. Domnia sa face trimitere la nerespectarea de către țara noastra a articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. (…) Convenția la care se face referire datează din 1950, ultima amendare fiind făcută în 2002 și de aceea consider că se impun noi precizări care sa fie în acord (cu) diferitele noi tendințe apărute în societățile moderne”, a declarat Vasile Ilea.
Context
Reacțiile controversate au început să apară după ce juriștii asociației Accept au făcut un demers comun prin care au încercat să arate la Strasbourg faptul că România nu respectă viața privată și de familie pentru cuplurile de același sex. De subliniat este faptul că, în situația în care CEDO își dă acceptul, persoanele de același sex care se află în relații vor avea aceleași drepturi ca și familiile heterosexuale.
Deși deputatul Vasile-Florin Stamatian s-a exprimat că “CEDO nu poate să oblige România să aplice niciun fel de lege”, trebuie menționat că deciziile CEDO sunt obligatorii pentru instanțele și autoritățile din România. Astfel, din momentul în care Comisia formulează un răspuns oficial bazat și pe observațiile comisarului Dunja Mijatovic, atunci Guvernul României are datoria să ia toate măsurile de ordin legal ca să reglementeze o formă de protecție pentru cuplurile de același sex.
Instanţele interne trebuie să aplice prevederile Convenţiei
„Convenţia este aplicabilă pe plan naţional. Ea a fost încorporată în legislaţia Statelor Membre, care şi-au asumat obligaţia de a proteja drepturile prevăzute în Convenţie. Instanţele interne trebuie, ca urmare, să aplice prevederile Convenţiei.
În caz contrar, Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate decide împotriva unui Stat în cazul unei cereri depuse de una sau mai multe persoane cu privire la nerespectarea drepturilor lor”, se arată în cartea CEDO.
30 de state membre ale Consiliului Europei recunosc legal cuplurile de același sex
Specificăm că nu mai puțin de 30 de state membre ale Consiliului Europei oferă în prezent recunoașterea legală a cuplurilor de același sex, într-o formă sau alta.
Vasile-Florin Stamatian a evidențiat în acest sens că “pe lângă cele 30 de state, mai există alte 70 care nu oferă așa ceva. Definiția familiei este la noi în Constituție. Dacă nu face (România) anumite demersuri în acest sens, nu poate fi obligată să recunoască cupluri de acest fel.”
De asemenea, senatorul Vasile Ilea este de părere că “exemplul dat de alte state referitor la subiect nu este neapărat revelator și de urmat. În legislația din țara noastră conceptul de familie se bazează pe un pilon foarte important al dezvoltării și stabilității socio-umane respectiv pe căsătoria liber consimțită dintre un bărbat și o femeie cu toate implicațiile legale care nu îngrădesc, ci protejează celula societății.”
Ce prevede Constituția României
Articolul 48 din Constituţie prevede următoarele: „(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor. (2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă. (3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie”.
Articolul 26 din Legea Fundamentală stipulează: „(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată. (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”.
Se observă că Legea Fundamentală defineşte căsătoria heterosexuală, dar nu exclude şi alt tip de relaţii ca făcând parte din „viaţa intimă, familială şi privată”.
CEDO spune că un stat membru nu are obligația să reglementeze instituția căsătoriei pentru persoanele de același sex. În schimb – subliniază Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – statul are obligația să adopte o altă instituție juridică prin care recunoaște cuplurile de același sex și le oferă protecție juridică: instituția parteneriatului civil, legea care o implică fiind susținută de senatorul de Cluj din partea USR, Mihai Remus Goțiu.
“Eu susțin drepturile minorităților de orice fel. Nu contează că e vorba de minorități etnice, religioase, de sex. În acest sens, am susținut și legea Parteneriatului Civil”, a declarat senatorul USR.
La polul opus se află senatorul Ilea Vasile, din partea PSD: “Poziția mea este una clară și fără echivoc: eu cred cu tărie că familia este compusă dintr-o mamă și un tată care au grijă să își crească copiii sub ocrotirea statului. Punct.”
Aceeași opinie are și deputatul PNL Vasile-Florin Stamatian. “Zic că suntem români și avem o tradiție românească. Avem o Constituție și avem niște legi ale statului care sunt bine contorizate. (Ideea) familiei, în momentul de față, este în concordanță cu societatea românească”, a conchis deputatul.
