Statul urmează să stoarcă din buget 3 miliarde de euro pentru salariile magistraților

Judecătorii au câștigat în instanțe dreptul de a primi aproximativ 3 miliarde de euro, bani pe care și i-au acordat retroactiv ei înșiși. Pare o schemă de extorcare a bugetului public, însă este făcută cu legea în mână, în birourile Înaltei curți de Casație și Justiție, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiției și, nu în ultimul rând, în sălile de judecată. Acest lucru se întâmplă în situația în care magistrații din România, alături de cei din Italia, au cele mai mari salarii din Uniunea Europeană.  

În 2020, un consilier de probațiune a câștigat în instanță majorarea valorii de referință sectorială (VRS) de la 485 de lei la 605 lei. După el, judecători, procurori, magistrați asistenți, personal auxiliar, toți făcând parte din familia Justiție, au dat statul în judecată și au obținut majorări salariale. În cele din urmă, șefii Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Parchetului General, a CSM, precum și ministrul justiției au semnat ordine interne prin care valoarea de referinţă sectorială a fost crescută la suma de 605,225 lei.

Cu aceste documente oficiale asumate, practic, de șefii instituțiilor în cadrul cărora lucrează, tot personalul din familia Justiție a făcut prăpăd în instanțe, câștigând majorarea retroactivă a salariilor fără nicio problemă.

Pentru comparație, bugetul pentru întreg personalul din învățământul preuniversitar este anul acesta de 23 de miliarde de lei și înseamnă salarii pentru aproape 300.000 de salariați, în timp ce acest supliment de 16 miliarde de lei este corespunzător unui număr de aproximativ 10 ori mai mic de angajați în sistemul de justiție.

De asemenea, numai suplimentul de 16 miliarde de lei reprezintă aproximativ 14% din cele 117,69 miliarde de lei, totalul cheltuielilor statului cu personalul, în 2022.

Aceste majorări angrenează însă și alte creșteri de venituri pentru cei din domeniu, printre care: valoarea brută a sporurilor acordate (condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, spor risc și suprasolicitare neuropsihică, spor pentru păstrarea confidențialității, indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor). 

De asemenea, majorarea crește automat, cu 25%, și pensiile magistraților, care sunt cele mai mari. Pensia media a magistraților este de aproape 22.000 lei, de peste 10 ori mai mare decât a pensionarului care a cotizat 35 de ani la sistemul public și se retrage din activitate la 65 de ani, nu de la 47 de ani în sus, precum judecătorii și procurorii. De altfel, pensia medie a magistraților este de aproape cinci ori mai mare decât salariul mediu net pe economie.

Studiu de caz cu un judecător din Cluj care a dat în judecată Tribunalul Cluj

În 2022, judecătoarea Alina Țopan a ieșit în pensie, iar după câteva luni, în septembrie, a deschis un proces împotriva Tribunalului Cluj, instanța unde a profesat. Motivul a constat în faptul că tribunalul nu a vrut să emită o adeverință privind venitul brut, în baza căreia să i s-a calculat pensia, care să reflecte majorarea drepturilor salariale câștigate într-un proces care s-a judecat în anii 2020-2021 la Tribunalul Suceava. În procesul de la Suceava, Alina Țopan si alți 30 de judecători clujeni au câștigat majorări salariale consistente. 

În zona respectivă există o zicală conform căreia ”Bună-i viața la Suceava, bei, mănânci și stai degeaba!”.

În urma procesului câștigat de lotul de judecători clujeni la Suceava, Alina Țopan a obținut un coeficient de calcul a salariului 19. Tradus în bani, coeficientul 19 se înmulțește cu 484,18 lei, reprezentând VRS-ul (valoarea de referință sectorială). Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80 % din ultimul salariu brut. Astfel, punctul de calcul al pensiei Alinei Țopan ar pleca de la 9.196 lei, la care se vor adăuga sporuri, gradații și vechimea în muncă…

Unul dintre cele mai cunoscute dosare de care Alina Țopan s-a ocupat a fost Mită la CJ Cluj.

Cei de la Tribunalul Cluj au refuzat să treacă în adeverință și ”victoria” de la Suceava pentru că Ministerului Justiţiei a refuzat să emită un ordin de salarizare prin care drepturile salariale să fie stabilite potrivit sentinței menționate anterior.

Având în vedere că fosta judecătoare a Tribunalului Cluj se judecă la Tribunalul Cluj cu Tribunalul Cluj (!), reprezentanții instanței au cerut declinarea competenței.

Mai mult, în opinia reprezentanților instituției, ”Tribunalul Cluj a emis reclamantei Adeverinţa prin care i-au fost calculate drepturile salariale prin raportarea la un Ordin la Ministrului Justiţiei, prin ordin fiind stabilite drepturi pentru judecători aflaţi în activitate în condiţii identice cu ale reclamantei. Adeverinţa  emisă care atestă vechimea în muncă și funcţie după data de 01.01.2011 a fost emisă în conformitate cu prevederile legale în vigoare la acea dată, cu respectarea precizărilor transmise în acest sens de către Ministerul Justiţiei”.

Judecătoarea dosarului în care Țopan a dat în judecată tribunalul clujean a fost Moga Anamaria Mihaela, care i-a dat câștig de cauză foste colege.

”La stabilirea pensiei de serviciu s-a avut în vedere o adeverință-tip salarială emisă de pârâtul Tribunalul Cluj, aspect necontestat de părți, cu un venit brut lunar pentru care nu s-a aplicat valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei.

Prin sentinţa civilă pronunțată de Tribunalul Suceava, modificată prin decizia Curţii de Apel Suceava, pârâtul Tribunalul Cluj a fost obligat către reclamantă la plata drepturilor bănești stabilite conform coeficienților de multiplicare ce se aplică procurorilor de la DNA și DIICOT (coeficient 19), începând cu 1.01.2018 și în continuare și pentru viitor, până la încetarea stării de discriminare. (…) instanţa constată că cererea reclamantei de obligare a pârâtei la emiterea unei adeverințe este întemeiată, urmând să o admită şi va obliga pârâtul să elibereze reclamantei o adeverinţă în care să se cuprindă venitul brut din luna anterioară emiterii Deciziei de pensie nr.347267/09.08.2021 emisa de Casa Județeană de Pensii Cluj, în care să fie incluse şi drepturile salariale cuvenite conform Sentinţei civile nr.1268/25.11.2020 pronunţată de Tribunalul Suceava, astfel cum a fost modificată prin Decizia civilă nr.348/12.04.2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava”, se arată în motivarea care i-a dat câștig de cauză magistratei pensionate Alina Țopan. 

Mărirea retroactivă a salariilor din justiție – un orizont nou pentru majorarea pensiilor speciale

Dacă Alina Țopan și alți câțiva judecători privilegiați au obținut pentru ei înșiși, în instanță, la Suceava, majorarea salariului și, indirect, a pensiei, prin creșterea coeficientului de multiplicare al indicelui de salarizare (VSR-ului), ÎCCJ-ul a majorat recent însăși valoarea indicelui de salarizare. De data aceasta, creșterea salarială vizează pe toți magistrații din România.   

Potrivit noilor legi ale justiției din toamna anului trecut, ÎCCJ și Parchetul ÎCCJ sunt ordonatori principali de credite și gestionează bugetele instanțelor, respectiv ale parchetelor. Anul acesta, pe 12 aprilie 2023, șefa ÎCCJ a semnat ordinul 959/I prin care a dispus majorarea cu 25% a salariilor din restul instanțelor începând cu data de 1 ianuarie 2018, ca urmare a corectării indicelui de salarizare (VSR-ului) de la 484,14 lei la 605,225 lei.   

Potrivit anexelor ordinului șefei ÎCCJ cu grilele de salarizare, salariul unui judecător stagiar începe de la 7.000 de lei net/lună, iar un președinte de Curte de apel cu vechime de peste 20 de ani în magistratură ajunge la aproape 23.000 de lei net/lună. 

Majorarea cu 25 % se aplică retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii trebuie să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă câteva zeci de mii de euro pentru fiecare magistrat.

Astfel, vor crește și pensiile speciale, întrucât acestea se raportează la drepturile salariale. Conform g4media, potrivit unor surse judiciare, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Este de așteptat că toți magistrații pensionați în ultimii 5 ani, printre care și Alina Țopan, rând pe rând, să solicite acest lucru.  

Cine s-a plimbat pe la Suceava

Printre judecătorii care au dat Tribunalul Cluj în judecată la Suceava se numără nume celebre din justiția clujeană.

Spre exemplu, unul dintre ei este Cristi Danileț, cunoscut la nivel național prin faptul că s-a asimilat cu diferite mișcări protestatare sau că este unul dintre puținii magistrați excluși din profesie de mai multe ori și reprimit.

Marius Lupea s-a pensionat în urmă cu doi ani la vârsta de 53 de ani. El a judecat majoritatea dosarelor de mare corupție din instanțele clujene, chiar dacă nu a avut nicio specializare în acest domeniu. Cât timp a lucrat la Tribunalul Cluj, mapa lui profesională a fost ținută la secret, astfel că nu se poate ști dacă el a avut gradele respective. Mulți dintre corupții ajunși în fața lui Lupea au fost achitați. Spre exemplu, Mihai Chezan, artizanul afacerii Tower, un om de afaceri acuzat că a înșelat aproximativ 100 de persoane care au plătit locuințe într-un bloc care nu s-a mai construit, a fost achitat de judecătorul Lupea. Trebuie menționat faptul că în parcursul lui ca om de afaceri, Chezan a fost extrem de bine susținut și de politicieni locali.

Judecătoarea ILIEŞ ARIANA, și ea ieșită la pensie, l-a achitat pe guru-ul MISA, Gregorian Bivolaru, alături de ceilalți peste 20 de inculpați. A fost una dintre cele mai grele palme încasate peste ceafă de procurorii DIICOT.