Dupa ce la ceremonia de investire a noului prefect de Covasna a fost arborat steagul Ţinutului Secuiesc, Romania şi Ungaria s-au razboit in declaraţii şi ameninţari, pe de-o parte ungurii anunţand sancţiuni diplomatice, romanii ameninţand cu declararea ambasadorului ca “persona non grata”. Gazeta de Cluj va prezinta punctele de vedere exprimate de liderii celor doua state precum şi posibilele soluţii propuse.
Basescu şi Corlaţean, cei mai duri in raporturile cu Ungaria
Scandalul iscat saptamana trecuta odata cu investirea noului prefect de Covasna, data la care a fost arborat drapelul Ţinutului Secuiesc, risca sa se transforme intr-un nou motiv de tensiuni diplomatice intre Romania şi Ungaria. In timp ce ambasadorul Ungariei la Bucureşti ameninţa Romania cu consecinţe diplomatice nefaste, diplomaţii romani au replicat prin ameninţarea ca il vor declara pe acesta “persona non grata” in ţara noastra. Dupa ce ambasadorul a declarat insa televiziunilor de ştiri ca ar susţine solicitarile UDMR privind modificarea art. 1 din Constituţiei Romaniei şi autonomia, Ministrul de Externe Titus Corlaţean a ameninţat cu „masuri diplomatice clare” care ar putea fi luate. „Eu continui, pana la proba contrarie, sa cred ca e o greşeala. Daca ieşim din eventuale consideraţii de acest gen şi vorbim de altceva, instrucţiuni, atunci, in mod clar, ambasadorul şi-a depaşit mandatul pe care orice ambasador strain acreditat intr-o capitala il are şi, din acest punct de vedere, eu ii sugerez domnului ambasador, şi ii vom sugera direct, pe canalul oficial, sa aiba o perioada de reflecţie foarte serioasa, la rece, cu privire la reintoarcerea in mandatul sau şi respectarea mandatului. Pentru ca, daca nu-şi respecta mandatul, atunci mijloacele diplomatice sunt foarte clare”, a declarat Titus Corlaţean intr-o conferinţa de presa.
Preşedintele Traian Basescu a evitat sa dea o replica in scandalul legat de steagul Ţinutului Secuiesc, aratand ca Preşedinţia Romaniei nu este obligata sa dea explicaţii ambasadorului Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, şi secretarului de stat al MAE ungar Nemeth Zsolt.”La nivelul acesta punctele de vedere se exprima la nivel de Minister de Externe, de secretar de stat. Nu puteţi face dintr-un preşedinte un oficial care raspunde unui ambasador”, a comentat Traian Basescu, lovind indirect in implicarea premierului Victor Ponta care a raspuns unui secretar de stat din Ungaria.
Klaus Iohannis, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Romania şi primar al Sibiului, spune ca nici el şi nici formaţiunea pe care o conduce nu sunt de acord cu autonomia pe criterii etnice. Intr-o conferinţa de presa, acesta a declarat ca atat diplomaţii maghiari cat şi cei romani ar trebui sa se calmeze, legat de tensiunile iscate pe tema arborarii drapelului secuiesc. „Ar face bine sa se calmeze şi unii şi alţii, aceste chestiuni nu se rezolva prin declaraţii ambalate şi dintr-o parte şi din cealalta. (…) Nu este important cum mi se pare mie (n.r. arborarea steagului), era mai important cum li se pare diplomaţilor, care puteau ramane la un limbaj diplomatic intre ei şi sa nu iasa in public cu acest scandal artificial. Dupa mine, este un scandal artificial, ambele parţi au hiperreacţionat, sunt reacţii disproporţionate, şi de o parte şi de alta”, a declarat Klaus Iohannis.
Cum vad ungurii problema diplomatica
Pe langa declaraţiile dure ale ambasadorului maghiar la Bucureşti, care au fost intarite de Ministrul ungar de Externe Janos Martonyi , exista şi reprezentanţi ai etniei maghiare care susţin cooperarea dintre cele doua state pentru rezolvarea problemei. Balazs Izsak, liderul Consiliului National Secuiesc (CNS), a declarat ca problema autonomiei Ţinutului Secuiesc nu poate fi discutata fara sprijin concret din partea Ungariei, insa nici nu se poate exclude de la masa tratativelor Bucureştiul. In opinia acestuia, rolul Ungariei nu trebuie sa fie unul de exercitare de presiuni, pentru ca doua state membre UE, precum Romania şi Ungaria, trebuie sa considere aceasta chestiune drept un subiect de cooperare. „Va trebui sa ii convingem pe primarii oraşelor şi comunelor din aceasta regiune ca responsabilitatea lor se refera şi la pastrarea şi cultivarea limbii materne, a culturii şi a comunitaţilor din Ţinutul Secuiesc’, a declarat acesta.
Legat de declaraţiile ambasadorului Ungariei la Bucureşti, Ministrul ungar de Externe Janos Martonyi a lasat sa se inţeleaga ca Ungaria il susţine pe deplin şi ungurii au menţinut o poziţie clara privind eforturile pentru asigurarea autonomiei Ţinutului Secuiesc, in ultimii 22 de ani. „Fara indoiala, Romania este intr-o poziţie in care trebuie sa ia masuri; procedurile judiciare iniţiate in legatura cu arborarea steagului in Romania trebuie abandonate”, a declarat acesta.
Saptamana trecuta, secretarul de stat in Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth declarase ca Ungaria va lua masuri diplomatice in privinţa interzicerii de catre Romania a simbolurilor etnice, lasand sa se inţeleaga ca nu va renunţa la susţinerea separatiştilor secui.
Demografia şi apartenenţa etnica din Harghita şi Covasna
Potrivit recensamantului din anul 2002, respectiv 2011, in judeţele Harghita, Covasna şi Mureş traiau 668.471 de maghiari (59,2%), dintr-o populaţie totala de 1.129.522 de locuitori. In judeţele Covasna şi Harghita, etnicii maghiari formeaza o majoritate de 73,8% şi respectiv 84,1%. Cea mai mare comunitate maghiara din Romania, alcatuita din 57.362 etnici maghiari (2011), este localizata in municipiul Targu Mureş, alaturi de 66.441 romani (2011) populaţie majoritara. Targu Mureş, cu un total de 127.849 locuitori (2011), este cel mai important oraş al celor trei judeţe şi al şaselea ca marime din Transilvania.
Targu Mureş este cel mai mare oraş şi totodata capitala istorica al Ţinutului Secuiesc unde traieşte cea mai mare comunitate maghiara urbana. La recensamantul din 2011, populaţia oraşului depaşea 127 mii de locuitori, in timp ce zona metropolitana Targu Mureş concentreaza o populaţie de aproximativ 220 000 mii de locuitori. Pe viitor, sunt prevazute planuri de extindere a graniţelor ariei metropolitane. Dupa Targu Mureş cele mai importante oraşe sunt cele doua reşedinţe de judeţe, Sfantu Gheorghe şi Miercurea Ciuc, urmate de municipiile Odorheiu Secuiesc, Targu Secuiesc şi Gheorgheni. Cel mai mic oraş din Romania, Baile Tuşnad se afla in Judeţul Harghita cu o populaţie de 1.728 locuitori.
Andrei Tomoş
