Stingeți becul și încărcați-vă mașinile. Cum statul se bate cap în cap cu deciziile sale

Trăim vremuri în care cetățenilor li se spune „aleargă stând pe loc”, căci la nivelul mesajelor, cei cu funcții de conducere în stat nu ezită nicio secundă să inducă oamenii în eroare prin mesaje contrare. Mai mult decât atât, statul elaborează planuri nerealiste, când la ușă bate criza, iar acest lucru nu face decât să arate și mai mult cum se jonglează cu obiective care se bat cap în cap.

La final, nu au de pierdut decât cetățenii, în fața cărora nimeni nu vine cu soluții relevante bine puse la punct, care să creeze ordine și o strategie astfel încât criza să afecteze cât mai puțin pe fiecare om în parte. Când statul pe de-o parte urlă cât se poate că e timpul să se facă economie, pe de altă parte ne îngroapă din punct de vedere economic, cei mai confuzi rămân oamenii care nu știu încotro să o apuce și cum să-și gestioneze banii.

S-au făcut multe recomandări ca oamenii să economisească, deoarece se anunță o iarnă grea cu facturi care ne depășesc din toate punctele de vedere. În timp ce Franța dă vouchere de ajutor pentru cetățenii săi, în România se recomandă dușul în doi și să stingem becul mai repede.

Când criza e mare, statul ia de unde se poate și restul nu mai contează

Ba mai mult decât atât, se modifică inclusiv programul școlar pentru ca școlile să poată face față facturilor, astfel că orele de curs au fost reduse de la 45 de minute la numai 40, decizie aprobată de consiliile de administrație. Așadar, se intervine cu măsuri de economisire în sfera educațională, lucru care ne dă un semnal clar de alarmă: avem o problemă la nivel de resurse și se vede la nivel de măsuri că este chiar o problemă gravă.

Așadar, alertă mare pe toată lumea – păzea că n-avem resurse, și n-avem bani! Statul român ar trebui să facă orice este posibil pentru a-și proteja cetățenii, dar cu toate astea, ce te faci când nu îi poți proteja chiar de tine? Căci, se arată o criză care îi sperie cu mare succes pe oameni și fix în aceste momente când este nevoie de cea mai bună strategie posibilă, se pare că România este unul dintre statele membre UE care susține interzicerea mașinilor noi pe diesel și pe beniznă din 2035.

Stingeți becul și încărcați-vă mașinile

Deci teoretic, până în 2035 UE vrea să treacă complet pe ceea ce înseamnă mașini electrice, atunci când avem o criză uriașă în acest sens la momentul actual. Mai mult decât atât, la nivel național un alt proiect care se desfășoară și care este eficient dar abordat inoportun este digitalizarea primăriilor. Este abordat inoportun fiindcă este neclar ceea ce se întâmplă – în timp ce oamenilor li se recomandă să strângă cureaua când vine vorba de curent, primăriile vor ajunge prin digitalizare să consume cel mai mult.

Cam cât curent ar fi consumat o dată cu finalizarea acestor două proiecte și ce fel se potrivesc acestea cu criza care bate la ușă. Iată haosul care se întâmplă la nivel național, în legătură cu care oamenii nu au fost informați cu nicio soluție promptă.

Atunci când un proiect vine cu o problemă la pachet

În UE s-a impus încă de anul trecut producătorilor auto un plafon mediu de 95 de grame de de CO2 pe kilometru și se așteaptă că până în 2035 acesta să fie diminuat cu până la 100%. Cu toate acestea, industria trebuie să se adapteze așadar la niște măsuri pentru care nu are la dispoziție resursele necesare. Asta presupune stații de încărcare și presupune un consum extraordinar de mare de electricitate. Dacă stațiile de încărcare reprezintă o problemă pentru California, unde oamenii stau la coadă să-și încarce mașinile, până când acestea cedează, ne-am aștepta ca statul să ne arate cum această problemă va fi evitată, dacă tot se impune această măsură.

La momentul actual, un șofer își poate achiziționa o mașină Dacia Spring pentru doar 10.900 de euro, ceea ce pare a fi foarte tentant. La suma aceasta se scade eco-tichetul pe care un cumpărător îl primește dacă achiziționează o mașină electrică: acesta poate primi între 26.000 de lei și 54.000 de lei. Așadar, prețul final dacă șoferul ar primi eco-tichetul chiar și cu valoarea cea mai mică ar fi de 5.300 de euro. O mașină electrică la un preț accesibil sună bine oricui, dar în acest caz problema se pune în felul următor: atunci când acest lucru este încurajat inclusiv de UE, ce resurse, ce pregătiri, ce măsuri sunt puse la dispoziție astfel încât șoferul să-și permită și să o încarce în plină criză. De acest lucru nu răspunde nimeni, lucru care ridică o confuzie foarte mare printre oameni.

În anul 2021, Ministrul Energiei dădea o declarație din care reieșea că suspectează o înțelegere ilegală de tip cartel între furnizorii de energie, deoarece aceștia nu au achiziționat electricitatea pentru populație la cele mai mici costuri și astfel nu au ținut cont de interesele cetățenilor:

 „Eram singur contra tuturor furnizorilor care spuneau că vor creşte preţurile cu 10-15% (…) Acum s-a întâmplat un fenomen ciudat şi o să am o discuţie şi cu ANRE şi cu Consiliul Concurenţei, fenomen pe care l-am observat, l-am discutat şi cu producătorii: nu şi-au achiziţionat domnii furnizori energie electrică pentru semestrul al doilea.

S-au gândit că poate liberalizarea nu va fi până la capăt, că poate ne întoarcem la reglementat. O să vedem măsura în care această lipsă a achiziţiei dinainte a energiei electrice în semestrul doi nu e cumva o înţelegere între ei, un cartel. ”

Din declarația Ministrului Energiei reiese nu numai că în vizor nu este interesul cetățenilor, ci ar fi vorba de un aranjament care are ca punct de reper banii, iar acest lucru arată că încurajarea către consumul de energie nici măcar n-ar fi în folosul oamenilor.

Deci, pentru o scurtă recapitulare: îi încurajăm pe oameni să economisească că vin vremuri grele, apoi le spunem că urmează o digitalizare masivă și măsuri pentru ca până în 2035 să avem numai mașini electrice, toate astea în timp ce furnizorii de energie nici măcar nu se sinchisesc să ofere oamenilor cel mai bun preț posibil.

Închidem centralele de la noi ca să fim sclavi în fața altora

Povestea nu se termină aici, căci deciziile inoportune continuă și în ceea ce privește centralele. În 2021 s-a închis centrala de la Mintia, centrală care era pe cărbune, pe motiv că nu ar avea aviz de mediu. Astfel nu mai puțin de 662 de oameni și-au pierdut locurile de muncă și România a devenit direct dependentă de alți furnizori de gaze pentru a produce curent. O altă decizie care a venit ca un pumnal pentru economia țării.

Germania și Austria le-au redeschis atunci când au realizat riscul la care sunt supuse țările de a fi dependente de furnizori care pot controla prețurile după bunul plac, iar fix în acel moment Virgil Popescu (PSD) milita vehement pentru închiderea centralei de la Mintia. Practic, cele două țări s-au prins de plasa pe care Gazprom a întins-o atunci când a afirmat că centralele pe cărbune ar trebui să fie închise și s-au dedresat cu deciziile lor, dar România a mers înainte cu ochi de cal și are de suportat consecințe. Ca și cum România ar fi izolată de ceea ce se întâmplă în jurul ei, la nivel național s-au luat și continuă să se ia decizii care sunt lipsite de logică și eficiență și care nu aduc niciun plus nici cetățenilor, nici bugetului țării.