Studenții Serviciului Român de Informaţii (SRI) vor putea studia și în universitățile civile, în baza unui protocol, iar Ministerul Educației va aproba un număr de locuri.
Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca a transmis că „nu are semnat încă un acord cu Academia de Informații ‘Mihai Viteazu’ (ANIMV) având ca obiect școlarizarea studenților la UBB în beneficiul Academiei, deși există o solicitare de a accepta 6 locuri la specializarea Informatică”.
Candidații au locuri rezervate de anumite universități „în beneficiul SRI“, durata contractului, după terminarea studiilor, fiind de cel puțin 10 ani.
Cazarea și mâncarea tinerilor aleși de SRI sunt plătite de instituție. Aceștia au statut de militar, dar învață după programa națională, stau în cămine studențești obișnuite și obțin diplomele la universitățile civile.
„SRI îşi spală imaginea”
Unii profesori universitari nu văd cu ochi buni aceste recrutări prin intermediul universităţilor civile, în condiţiile în care SRI are propria academie care formează viitorii ofiţeri de informaţii.
Dascălii acuză o campanie de imagine a serviciului secret prin intermediul universităților. „SRI îşi spală imaginea prin instituţii de învăţământ superior civile. Nu ar fi problemă că şcolarizăm studenţi în beneficiul lor, dar mi se pare o declaraţie de forţă a SRI, iar instituţiile de învăţământ superior stau drepţi în faţa unui serviciu secret. Militarizăm tot? Mi se pare o afişare ostentativă”, ne-a declarat un profesor universitar, care a cerut să nu îi declinăm identitatea.
Alt cadru universitar arată că această campanie declanşată a SRI seamănă cu una publicitară şi că universităţile din ţară n-ar trebui să intre în această „horă”.
„SRI recrutează oameni de unde vrea, e normal, aşa se întâmplă peste tot în lumea serviciilor secrete. Dar mi se pare o tentativă de spălare a imaginii fostei Securități din vremea comunismului. Au ajuns universităţile să se exprime public pe această temă, nu mi se pare normal”, ne-a declarat alt profesor universitar.
Ovidius e mândră de colaborare, deși n-are baza legală
Universitatea Ovidius din Constanța (UOC), prin Facultatea de Matematică și Informatică (FMI), va școlariza, în anul universitar 2022-2023, la propunerea Serviciului Român de Informaţii (SRI), patru locuri la studii de licență. Astfel, vor fi disponibile, în regim de învățământ la zi, cu frecvență, fără taxă, două locuri în cadrul specializării Informatică, și alte două la specializarea Matematică-Informatică.
Am solicitat Universității să facă public protocolul încheiat cu SRI pentru școlarizarea studenților.
Încă nu are așa ceva, dar universitatea ne-a transmis că se bucură că va școlariza viitori ofițeri de informații.
„În considerarea relațiilor de colaborare dezvoltate cu Academia Națională de Informații ‘Mihai Viteazul’ pe linie educațională, universitatea noastră se bucură de a fi inclusă în premieră printre cele câteva instituții de învățământ superior din țară, în demersul cu privire la promovarea în oferta de școlarizare a unor locuri necesare pentru a acoperi nevoile de pregătire a viitoarelor cadre ale SRI în cadrul programelor de studii de licență organizate. În acest sens, între părți se vor perfecta detaliile colaborării și pe această nouă linie, urmând ca UOC să prevadă, pentru anul universitar 2022-2023, în oferta sa educațională, și locuri pentru pregătirea viitorilor specialiști ai SRI, în baza cifrelor de școlarizare aprobate de Ministerul Educației”, ne-a transmis Dan Marcel Iliescu, rectorul Universităţii Ovidius din Constanţa.
Mai mult, instituția de învățământ găzduiește pe site-ul propriu reclama SRI cu oferta de angajare.
De data aceasta, serviciul nu dorește doar școlarizarea studenților pe cheltuiala proprie, ci se adresează studenților din anii terminali sau chiar absolvenți care doresc să-și schimbe locul de muncă.
Pedanteria de la Brașov
Și Universitatea Transilvania din Brașov a publicat pe pagina sa de Facebook ghidul candidatului pentru SRI, cu trimitere la pagina serviciului secret. Am cerut la rectorat protocolul semnat cu SRI și ni s-a transmis că cererile în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, potrivit unui regulament intern, trebuie semnate olograf și transmise într-un format special, altfel nu pot fi procesate.
„Informațiile publice se solicită prin transmiterea unei cereri cu datele solicitantului și asumate prin semnătură olografă”, se arată în răspunsul transmis de prorectorul Liliana Rogozea.
La rândul ei, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca ne-a comunicat că „nu are semnat încă un acord cu Academia de Informații ‘Mihai Viteazu’ (ANIMV) având ca obiect școlarizarea studenților la UBB în beneficiul Academiei, deși există o solicitare de a accepta 6 locuri la specializarea Informatică. Vom analiza această posibilitate după ce Ministerul se pronunță cu privire la alocarea acestor locuri”, ne-a transmis universitatea din Cluj.
Ministerul Educației fuge de protocol
Ministerul Educației spune că nu are semnat un protocol cu SRI, „mingea” fiind în terenul universităților care vor să școlarizeze viitori ofițeri.
„Ministerul Educației nu a semnat niciun protocol de colaborare cu Academia Națională de Informații/SRI privind școlarizarea studenților. Există o serie de protocoale inter-universitare, însă acestea nu implică Ministerul Educației”, ne-a transmis instituția prin Biroul de Comunicare publică.
Universitatea Politehnică din București (UPB), condusă de Mihnea Costoiu nu a răspuns solicitării noastre.
11 informaticieni de la Universitatea București
În schimb, protocolul ne-a fost transmis de Universitatea din București. În luna mai 2021, Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Bucureşti anunţa că „Ministerul Educației a alocat suplimentar Facultății de Matematică și Informatică 11 locuri în beneficiul Serviciului Român de Informații (SRI)“, termenul limită pentru înscrieri fiind 20 februarie 2022.
Potrivit documentului, printre obiectivele generale, se enumeră „să se facă schimb de studenți sau de membri ai corpului profesoral” și să „colaboreze în scopul școlarizării de studenți pentru nevoile SRI, în limita locurilor aprobate de Ministerul Educației”.
Printre altele, ANIMV se obligă să facă „demersurile pentru a obține avizele și autorizările legale necesare studenților militari înmatriculați la Universitatea București, pe locurile alocate SRI, finanțate de la bugetul de stat, în vederea asigurării accesului la informații clasificate” și „decontarea cazării în căminele UB și hrănirii studenților militari”, se mai arată în protocolul semnat de rectorul academiei de informaţii, Adrian Liviu Ivan şi de rectorul Universităţii din Bucureşti, Marian Preda.
Acord valabil 4 ani
De cealaltă parte, Universitatea București asigură „organizarea și desfășurarea concursului de admitere a candidaților selectați de către SRI” și „acordarea de diplome de studii absolvenților UB pregătiți pentru nevoile SRI”.
Protocolul este valabil patru ani și anulează un document de același tip semnat în februarie 2018, de aceleași părți.
Am întrebat SRI care sunt universitățile selectate pentru a școlariza studenți în beneficiul Serviciului și care era modalitatea de selecție a acestora până a fi încheiate înțelegeri cu universitățile civile.
„În funcţie de nevoile instituţiei noastre, anual, stabilim locurile necesare şi putem să şcolarizăm în alte instituţii de învăţământ superior de stat, pe locuri bugetate. Anul acesta, instituţiile pentru care vom solicita locuri Ministerului Educaţiei şi Cercetării, sunt: Universitatea Politehnica din Bucureşti, Academia de Studii Economice, Universitatea Bucureşti, Universitatea Ovidius din Constanţa, Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iaşi, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea Politehnica din Timişoara”, se arată în răspunsul SRI.
Instituția mai precizează că „proiectul de şcolarizare în instituţii civile de învăţământ superior a fost lansat acum 2 ani, iar numărul studenţilor pe care îi şcolarizăm în astfel de instituţii diferă de la un an la altul, fiind stabilit în acord cu nevoile Serviciului”. La a doua întrebare, SRI nu a răspuns.
Stafia Securității
În ultimul timp, SRI, condus de șapte ani de Eduard Hellvig, a început o serie de acțiuni care par să încerce reabilitarea instituției moștenitoare a fostei Securități.
În februarie 2022, SRI anunța că predă către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) o serie de documente preluate de la Securitate. Serviciul precizează că aceste documente „nu mai privesc securitatea naţională actuală a României”.
Hellvig ma precizează în comunicat că „predarea întregii arhive pe care SRI o mai are în păstrare este unul dintre obiectivele mandatului meu. Sper ca acest pas să se constituie într-un exemplu de urmat. Astăzi, SRI face un pas decisiv către finalul unui proces complex de aplicare a legii și de redare către cetățenii României a dreptului de avea acces la studierea arhivei fostei Securități”.
Recent, SRI a inițiat o serie de interviuri cu angajați ai instituției, directori de structuri ai serviciului secret.
Sursa: romania.europalibera.org
Citește și: Liviu Man în dialog cu președintele Academiei Române, profesorul Ioan Aurel Pop, despre războiul din Ucraina
