Ştefan Trandafir
Dacă anul trecut CFO Integrator a lucrat la săparea şanţurilor (78 de kilometri) pentru reţelistica proiectului Duct City în cartierele oraşului şi pe Calea Turzii, anul acesta, compania are în plan să realizeze 200 de kilometri de cablaje în subteranul Clujului. Rezumându-ne la această frază, singurul beneficiu public al acestei afaceri este acela că de pe stîlpii din oraş vor dispărea cablurile de internet şi telefonie. Însă, în “subteranul” afacerii Duct City există o adevărată “încrengătură” de alte beneficii care se îndreaptă doar către câteva persoane: Valentin Nica, Ştefan Petre, Nicolae Badiu şi Adriana şi Dan Danci, un grup de oameni de afaceri apropiaţi PNL.
Spre exemplu, investiţia CFO Integrator este de circa 54 de milioane de euro pentru ca, la final, Duct City să reprezinte o reţea subterană de cablaje de date de aproape 600 de kilometri. Acest proiect aparţine municipalităţii clujene, iar în acord cu această instituţie, “cabliştii liberali” au hotărît ca suma pe care vor trebui să o plătească viitorii chiriaşi ai acestei reţele, adică firmele de telefonie şi de internet, va fi nu mai mare de 18 euro/100 de metri de microtub/lună. La un calcul sumar, dacă fiecare metru al acestei reţele va fi închiriat la acest preţ, în fiecare lună, în conturile CFO Integrator va intra circa un milion de euro. Din această sumă, firma va trebui să plătească Primăriei Cluj-Napoca o sumă anuală de 1% din venitul brut, dar nu mai puţin de 100.000 de euro, iar contractul cu municipalitatea este încheiat pentru o perioadă de 20 de ani, după care reţeaua Duct City va intra în administrarea primăriei. Mulţi vor spune că această chirie este rezonabilă pentru că, în comparaţie cu reţeaua similară din Bucureşti (Net City) unde chiria este de 22 de euro, preţul clujenilor este mai mic. Însă, la Bucureşti, chiria de 22 de euro este percepută pe un kilometru de reţea, spre deosebire de Cluj-Napoca, unde chiria de 18 euro este calculată la o sută de metri de microtub. Conform unor date fiscale, până în acest moment, cei de la CFO Integrator au investit circa opt milioane de euro în acest proiect.
Duct City pe urmele Codec
Similarităţile acestei afaceri cu businessul Codec, afacerea radarelor fixe, constau în următoarele aspecte. Diferenţa constă că businessul codec a fost oprit, spre deosebire de Duct City. În primul rând, ambele afacerei produc bani în conturile unor afacerişti liberali. Dacă în cazul Codec banii intrau, în mare parte, în buzunarele afaceriştilor liberali care au iniţiat proiectul Astral şi Banca Transilvania (Sorin Ghite, Dan Pop Baldi, Bela Urasi şi Valentin Nicola), în cazul Duct City, banii merg spre : Valentin Nica, Ştefan Petre, Nicolae Badiu şi Adriana şi Dan Danci. Ambele afaceri au fost făcute cu girul autorităţilor. Afacerea radarelor fixe a primit girul poliţiei, Consiliului Judeţean Cluj, când instituţia era condusă de actualul senator liberal Marius Nicoară. În niciuna dintre aceste situaţii nu s-a făcut o licitaţie sau un studiu de fezabilitate. Spre exemplu, în cazul Duct City, operatorii de date (telefonie şi internet) din oraş nu au fost întrebaţi ce părere au despre acest proiect. În 2006, primăria şi-a anunţat intenţia de asociere cu o firmă privată pentru realizarea acestui proiect. În acelaşi an a fost făcut un anunţ, prin care cei interesaţi puteau depune oferte, iar în scurt timp a fost aleasă o societate formată din două companii de renume european (EFS European Financial Services S.G. şi Windmill International LTD) şi SC Mobitelco SRL, o firmă din Bucureşti care aparţine lui Valentin Nica şi lui Petre Ştefan. După câştigarea acestei afaceri, în 2007, companiile de renume european au început să se retragă, iar în momentul de faţă beneficiarii contractului oferit de primăria clujeană sunt asociaţii menţionaţi până acum. Similarităţile merg mai departe. Ambele afaceri au avut probleme în vis-à-vis de modul în care instituţiile statului s-au asociat cu firmele private. În cazul Codec, s-a sesizat Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), care a verificat modul de asociere între primăriile care au instalat radare fixe şi firmele Codec. În cazul Duct City a intervenit Consiliul Concurenţei, care a semnalizat faptul că, dacă o singură societate gestionează transferul de date, se creează o sictuaţie monopolizantă. Răspunsul venit din partea autorităţilor clujene a fost sec. Dacă cineva va dori să realizeze o altă reţea subterană, să depună oferte. Mai mult, pentru ca afacerea să fie completă, odată cu finalizarea reţelei, toţi cei care vor dori să construiască în Cluj-Napoca vor avea nevoie de un aviz din partea CFO Integrator pentru a-şi putea edifica proiectele. Interesant este că indicatori financiari ai CFO Integrator, conform bilanţului depus pe anul 2008, arată că firma merge în pierdere (611.106 de lei) şi are doar 5 angajaţi.
Afaceri liberale
Cei care vor beneficia de afacerea cablajelor subterane, Valentin Nica şi Nicolae Badiu, au acaparat şi o parte din afacerea Tetarom. Cei doi dezvoltă proiecte hoteliere în parcurile industriale Tetarom I şi II. Compania CBC Development care ar fi trebuit să finalizeze în Tetarom I un complex hotelier până cel târziu septembrie 2008 este condusă de aceeaşi Nica şi Badiu. Până la aprobarea proiectului hotelier din Tetarom I, reprezentanţii companiei dezvoltatoare au avut o serie de probleme pentru că viitorul hotel se află în imediata apropiere a Muzeului Etnografic.
Badiu este proprietarul As Ro Medica, al restaurantului Sinaia şi acţionar la Arcada Grup şi Imobiliare DPM. Valentin Nica figurează alături de Ştefan Petre în cadrul SC Mobitelco, firmă care susţine “U” Mobitelco. Nica mai deţine şi SVF Management Prod Serv SRL.
Nicolae Badiu mai deţine şi complexul de locuinţe Europort despre care Gazeta de Cluj a sesizat o serie de nereguli.
Anul trecut, în urma lucrărilor făcute la Duct City clujenii din zonele respective trebuiau să înoate prin noroaie şi să înghită tone de praf pentru că, de mai multe ori, şanţurile săpate pe carosabil sau trotuar nu mai erau asfaltate la loc. Oamenii erau revoltaţi, iar în cazurile unde au avut loc lucrări de refacere a asfaltului, treaba a fost făcută de mântuială. Chestionaţi despre proiectul Duct City, oamenii spun că nici nu vor să se gândească la ce se va întâmpla dacă şanţurile vor apărea şi în zonele în care locuiesc.
“Păi o să depunem plângeri la primărie, că de ei ţin străzile şi trotuarele. Ştiu că a fost prăpăd anul trecut când s-a lucrat pe Calea Turzii, că se tot bloca circulaţia când mergeam la Turda. Nu ştiu ce-o să fac! Eu nu zic să nu ia cablurile de pe stâlpi, da să refacă cum a fost dacă vin şi sapă pe-aici”, spune Victor Vass, de pe strada Memorandului.
Asociaţi CFO Integrator
-Lunic Franchising And Consulting Limited Vyronos
-Mobitelco SRL
-SC Shima Iinvestments Limited Nicosia Agioi Omologites
-TQM Consulting Cluj Napoca
-Nicolae Badiu
-Valentin Nica
-Ştefan Petre
