În conformitate cu art. 83 din Constituţia României din 1866, în lipsă de descendenţi în linie bărbătească ai regelui, succesiunea tronului se va cuveni celui mai învârstă dintre fraţii săi sau coborâtorilor acestora.
Legea salică de succesiune, care este valabilă conform ultimei constituţie democratică a regatului România- cea din 1923, în cazul morţii regelui Mihai şi în absenţa schimbării constituţiei succesiunea revine familiei
de Hohenzollern-Sigmaringen. Şeful acesteia este prinţul Friedrich Wilhelm de Hohenzollern şi se află pe prima poziţie în ordinea de succesiune în faţa prinţilor Karl Friedrich de Hohenzollern (n. 1952), respectiv Alexander de Hohenzollern (n. 1987). Dar, într-o ceremonie privată la 30 decembrie 2007 regele Mihai I a promulgat noul statut al Casei regale, intitulat Normele fundamentale ale Familiei Regale a României, prin care Nicholas (Nicolae) Michael de Roumanie Medforth-Mills (n. 1 aprilie 1985) devine succesor la tron.
Nicholas ar trebui să devină rege la 1 aprilie
Nicholas (Nicolae) Michael de Roumanie Medforth-Mills va deveni conform Statului Casei Regale ASR Principele Nicolae al României la 1 aprilie 2010 sau la moartea Regelui Mihai I al României, oricare ar surveni mai întâi. Acesta este fiul Principesei Elena a României (n. 15 noiembrie 1950) şi al profesor doctorului Robin Medforth-Mills (n. 8 decembrie 1942 – m. 2 februarie 2002). Nicolae este în prezent al treilea în ordinea de succesiune la tronul României, conform ultimului Statut regal din 2007, un act considerat de unii ca fiind nedemocratic şi cu însemnătate eminamente simbolică. În schimb, conform ultimei Constituţii regale democratice, Nicolae este exclus de la succesiune.
Începând din 2008, Nicolae este din ce în ce mai prezent în viaţa publică din România, participând la o gală de teatru în 2008 şi apoi la vizitele de lucru în teritoriu ale unchiului său, principele Paul al României, fost reprezentant Special al Guvernului.
Între Constituţia din 1923 şi Statutul Casei Regale
În cazul dispariţiei tuturor Hohenzollernilor germani fără urmaşi de sex masculin sau al refuzului acestora de a accepta tronul, conform articolului 78 din ultima Constituţie regală democratică a României, cea din 1923, tronul devine vacant. În această situaţie, conform articolului 78, ultimul Rege în funcţie are dreptul de a nominaliza un prinţ străin dintr-o dinastie suverană princiară sau regală vest-europeană drept succesor la tron, supus aprobării Parlamentului, conform articolului 79, un drept refuzat de Regele Mihai, care a nominalizat-o pe fiica sa ca succesoare şi care a interzis oricărui prinţ străin succesiunea, prin noul său Statut al Casei Regale. Parlamentului îi revine răspunderea finală, conform articolului 79, să aleagă un rege dintr-o dinastie domnitoare regală sau princiară vest-europeană, dacă acesta, conform articolului 77, s-ar angaja în prealabil să îşi crească urmaşii în religia ortodoxă. Nicolae de Roumanie Medforth-Mills va deveni Principe al României. Unii consideră că acesta este un act nedemocratic, cu însemnatate eminamente simbolică, în absenţa aprobării Parlamentului. Regele Mihai a încercat astfel să înlocuiască Legea vechiului Statut din 1884, legea salică, şi a semnat un act prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept moştenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moştenitoare a României şi de Custode al Coroanei României. Cu aceeaşi ocazie, Mihai a cerut parlamentului ca, în cazul în care naţiunea română şi parlamentul României vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunţe la aplicarea legii salice de succesiune.
Fascinat de bunicul său
Cel care va deveni curând Alteţa sa Regală îşi apreciază bunicul şi are doar cuvinte de laudă la adresa fostului monarh, iar în urmă cu câţiva ani declara: „Este un om cu un caracter extrem de puternic şi în acelaşi timp foarte prietenos şi amabil. Îl simţi mereu acolo unde ai nevoie de el, e mereu de partea bună a lucrurilor. Am învăţat foarte multe de la el. Mă fascinează şi preocuparea sa pentru jeepurile militare, pentru maşini şi pentru maniera în care cultivă acest hobby. Şi eu sunt îndrăgostit de maşini, de bărci, de tot ce ţine de motoare. (…) Ar trebui să se scrie despre rolul regelui Mihai în timpul celui celui de-al Doilea Razboi Mondial, despre cât a făcut pentru România şi, scurtând razboiul, pentru Europa. Cred că aceasta este perioada cea mai importantă de consemnat, poziţia sa într-o epocă influenţată de oameni precum Hitler şi Mussolini”.
Situaţia succesiunii, deocamdată incertă
Deoarece noul Statut prevede în mod explicit că dinaşti sunt doar descendenţii surorilor viitorului Şef al Casei Regale, Principesa Margareta, excluzând în mod expres, spre deosebire de Constituţia din 1923, orice alţi dinaşti din alte Case regale sau princiare străine drept potenţiali succesori în cazul extincţiei actualei Case Regale, problema succesiunii în această situaţie rămâne nedecisă prin Statut. Actualul consort al moştenitoarei la şefia Casei Regale a României este Alteţa Sa Regală Radu, Principe al României (ad personam) şi Principe de Hohenzollern-Veringen. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Casei regale, Sandra Gătejanu, a precizat pentru Gazeta de Bistriţa: „Este adevărat că Nicholas de România va prelua statutul bunicului său, Majestatea Sa Mihai I, la 1 aprilie, dar ceremonia va avea loc doar în cursul lunii iunie“.
Comunicare deficitară
În ceea ce priveşte informaţiile în legătură cu ceremonia din cursul lunii iunie reprezentanţii biroului de presă au fost „zgârciţi” cu datele. Aceştia nu au vrut să precizeze informaţii despre familiile regale care vor participa la ceremonie, locaţia exactă a evenimentelor şi trecutul lui Nicolae. Singura informaţie care au vrut reprezentanţii biroului de presă al Casei Regale să o ofere sunt în legătură cu titulatura acordată, respectiv Nicolae va primi titlul de Alteţa Regală.
Cele cinci fiice ale regelui
Regele Mihai şi principesa Anne de Bourbon-Parma au cinci fiice. Singura care nu a divorţat nu are nici copii, iar cum regele este stră-strănepotul reginei Victoria a Marii Britanii, prinţesele fac parte din linia de succesiune la tronul Marii Britanii. Excepţia o face mezina familiei, care nu mai este eligibilă, deoarece în 1995 s-a măritat cu un polonez de religie romano-catolică, Casimir Mystkowski, de care a divorţat după şapte ani de căsnicie.
Fiica cea mare a regelui, prinţesa Margareta, s-a născut pe 26 martie 1949, la Lausanne, în Elveţia. A absolvit Universitatea din Edinburgh cu specializări în sociologie medicală şi politici publice de sănătate. Până în 1989 a lucrat în instituţii coordonate fie de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, fie de ONU. În continuare, ea a pus bazele unei fundaţii care-i poartă numele şi care are ca scop ajutarea copiilor şi a bătrânilor din România, dar şi din alte cinci ţări în care activează. În 1996 s-a măritat cu actorul Radu Duda.
A doua fiica a regelui Mihai este prinţesa Elena, născută în 1950. Ea s-a măritat în 1983 cu medicul Leslie Robin Medforth-Mills cu care a avut doi copii: Nicholas Michael şi Elisabeta Karina. Elena a divorţat în 1991 şi s-a recăsătorit în 1998 cu Alexander Philips Nixon McAteer. În 1953 s-a născut prinţesa Irina, a treia fiica a regelui Mihai. Ea s-a căsătorit cu John Krueger, de care a divorţat. Au doi copii: Mihai Torsten şi Angelica Margareta Bianca. La patru ani diferenţă de Irina, prinţesa Sofia s-a născut în Grecia. Ca şi celelalte surori ale ei, este divorţată, dar are o fiică: Elisabeta-Maria Bianca Elena. În total, regele Mihai are cinci nepoţi. (R.V.) Prinţul Nicolae (născut în 1985), pe numele său intreg Nicholas Michael de Roumanie Medforth-Mills, este fiul prinţesei Elena (născută în 1950) – a doua fiica a regelui Mihai I – şi al lui Robin Medforth-Mills (1942-2002), profesor şi fost oficial al Natiunilor Unite. Sora mai mica a lui Nicolae este Elisabeta Karina de Roumanie Medforth-Mills. În 2007, pe 30 decembrie, regele Mihai a anunţat ca îi va acorda nepotului său titlul de principe al României după ce acesta va împlini, în 2010, vârsta de 25 de ani. În ordinea succesiunii dinastice la tronul României, prinţul Nicolae urmează principesei Margareta şi principesei Elena, mama sa. Deci, identitatea prinţului se cunoaşte, rămâne de stabilit, parafrazându-l pe Mark Twain, cine sunt „cerşetorii”, în cazul acesta viitorul rege.
Raimond PETRUŢ
Tiberiu Hrihorciuc
