În timp ce tensiunile militare din Ucraina se intesifică și Federația Rusă este hotărâtă să intre în război dacă Kievul trimite trupele peste populația din Donbas, Biden renunță la discursurile belicoase împotriva lui Putin și cere o discuție cu liderul politic. Președintele democrat vrea stabilirea unei discuții cu „Țarul” rus pentru a găsi soluții pentru problemele care generează conflic între cele două puteri politice. Putin este deschis la propunere „în beneficiul securității globale”.

Această negociere poate fi ceva pozitiv pentru soarta omenirii, dar pentru mulți, graba cu care ridică Washingtonul steagul alb, reprezintă mai degrabă un semn că se va repeta momentul din 1989, „Malta 2”.

În ’89, Bush și Gorbaciov au schimbat granițele Europei

În 1989, George W. Bush și Mihail Gorbaciov discutau despre încheierea Războiului Rece, la scurt timp după căderea Zidului Berlinului. Varianta neoficială, vânturată prin „Intelligence-ul” din toată Europa, a fost aceea a trasării noilor granițe de pe Bătrânul Continent. SUA și URSS au convenit, atunci, împărțirea sferelor de influență, ceea ce s-ar putea petrece și acum.

De fapt, despre asta discută toți, chiar dacă mai în șoaptă; opțiunea ca Vladimir Putin și Joe Biden să „sfârtece” Ucraina este pe masă, mai mult ca sigur! Concesia (sau numitorul comun, mai degrabă) se referă la primirea Kievului în NATO, caz în care viitoarea regiune autonomă Donbas va fi zonă tampon între Federația Rusă și Alianța Nord-Atlantică.

Kremlinul, mesaj printre rânduri: dialog „în beneficiul securității globale”!

Așadar, Joe Biden îi propune lui Vladimir Putin o întrevedere „în următoarele luni”. Dar cât mai curând, punctează presa mainstream. Iată că, după o încrucișare a săbiilor la jumătatea lunii martie, timpul pare să fi adus limpezirea gândurilor deasupra Casei Albe, care vede imperios necesar organizarea unui summit. Într-o „țară terță”, firesc. Potrivit Kremlinului, răspunsul liderului rus a fost unul pozitiv, „Țarul” transmițându-I președintelui democrat că este bine să continue dialogul „în beneficiul securității globale”.

„Ambele părți și-au exprimat disponibilitatea de a continua dialogul cu privire la cele mai importante domenii privind asigurarea securității globale, care ar răspunde nu numai intereselor Rusiei și ale Statelor Unite, ci și celor ale întregii omeniri”, a transmis Kremlinul într-o declarație de presă. Care, totodată, a punctat și altceva, anume că președintele Biden „și-a exprimat interesul pentru normalizarea situației cu Moscova și stabilirea unei interacțiuni stabile și previzibile cu privire la probleme grave, precum stabilitatea regională și controlul armelor”.

Mihail Gorbaciov, pionul principal al reuniunii de la Malta, din 1989, a salutat summit-ul Putin – Biden, exprimându-și încrederea că liderii celor mai mari puteri militare au forța să ajungă la o înțelegere privind situația geopolitică din lume.

Ucraina, pretextul configurării noilor sfere de influență în lume

Relațiile dintre Moscova și Washington sunt azi la un nivel extrem de scăzut, fiind afectate de dezacorduri cu privire la o serie de probleme. Cea mai stringentă, situația din Ucraina, acolo unde interesele sunt diametral opuse – militare (și sociale) pentru Federația Rusă, economice pentru SUA. Kievul acuză Moscova că a plasat aproape 100.000 de soldați pe granița comună și cere Occidentului (NATO, mai precis) să-i garanteze securitatea în cazul unui eventual conflict armat.

Cum spuneam, interesele sunt opuse. Americanii fac afaceri de miliarde în Ucraina (vânzare de armament și gaz petrolier lichefiat, printre cele mai importante „combinații), în timp ce Putin are ambiția de a recupera teritoriile istorice, mai cu seamă că-n regiunea Donbas trăiesc peste 10 milioane de etnici ruși.

Casa Albă trimite și mai mulți militari în Germania

După ce șeful diplomației SUA, Antony Blinken, a anunțat că Washingtonul reconfirmă „sprijinul neclintit cu privire la suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, America a făcut prima mutare: în câteva luni, încă 500 de militari vor fi detașați la bazele NATO din Germania. Cifra nu este una menită a-l speria pe Vladimir Putin, nimeni nu crede asta, dar transmite Kremlinului mesajul că, la o adică, SUA sunt pregătite să trimită soldați în Ucraina, iar prezența lor acolo ar face dificilă, dacă nu imposibilă (cel puțin asta speră americanii) o intervenție armată a rușilor.

Ținând cont de toate cele enumerate, summi-tul președinților Joe Biden și Vladimir Putin capătă o importanță colosală. Soarta întregii omeniri e în joc și, așa cum spuneam, toate cărțile sunt pe masă. Deschiderea o are Kremlinul, însă.

Citește și: Putin l-a premiat pe directorul unei fabrici de lângă Cluj

Sursă: național.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here