Sute de clujeni contestă traseul centurii municipiului Cluj-Napoca

87 de proprietari din Cluj-Napoca care dețin terenuri în zona unde se va construi viitoarea centură a municipiului Cluj-Napoca se judecă cu administrația locală în procese în care este contestat traseul acestui drum. Unul dintre ei este Gidro Stanca, fostul decan al Baroului Cluj. Ea deține terenul aferent Băilor Someșeni, care va fi excavat pentru construirea proiectului. La Primăria Cluj-Napoca a fost depusă o petiție semnată de aproape 500 de persoane care contestă avizul de mediu. Alți peste 3.000 de oameni au semnat o petiție în care cer protejarea mediului și alegerea altui traseu.

Soții Emilia și Radu Fărcaș au trimis administrației locale o notificare prin care anunță că vor deschide un proces împotriva Primăriei Cluj-Napoca. Acest proces are ca obiect modalitatea în care instituția se ocupă de exproprierile de terenuri pentru traseul centurii. Ei au fost anunțați că traseul drumului nu se suprapune cu terenurile lor, însă parcelele pe care le dețin vor fi folosite în cadrul proiectului ca zonă de depozitare. Acest lucru l-au aflat după ce în anul 2020 reprezentanții municipalității clujene i-au asigurat pe soții Fărcaș că terenurile lor nu vor expropriate pentru realizarea proiectului.

”Acest răspuns a fost cu totul surprinzător, având în vedere faptul că în perioada noiembrie 2020, când am primit primul răspuns, prin care ni s-a comunicat faptul că terenurile deținute nu se suprapun cu traseul lucrării publice, și ianuarie 2023, când, printr-un alt răspuns, ni s-a adus la cunoștință faptul că terenurile noastre se află printre cele potențial vizate spre expropriere, traseul centurii nu a fost modificat, rămânând aceeași variantă – V8- de atunci și până în prezent. Astfel, deși terenurile ai căror proprietari suntem nu se suprapun cu coridorul de expropriere și nu sunt necesare realizării proiectului de utilitate publică, s-a decis exproprierea acestora doar dintr-un considerent de oportunitate”, arată oamenii în notificarea de chemare în judecată.

Clujeanul Vasile Achim, care s-a izbit de o problemă similară, a notificat și el administrația locală că va deschide un proces. Dacă în 2020, Primăria Cluj-Napoca i-a spus că traseul nu interferează cu terenul lui, în 2023, el a primit un alt răspuns, diametral opus de această dată.

”În urma unei noi cereri adresate de către subsemnat, referitoare la interferarea cadastrală a terenurilor noastre cu traseul centurii, ni s-a comunicat faptul că, în urma aprobării indicatorilor tehnico-economici și a stabilirii culoarului de expropriere, s-a stabilit că terenul proprietatea mea nu se suprapune cu coridorul de expropriere aferent realizării fizice a centurii ocolitoare, însă urmează să fie întrebuințat pentru realizarea proiectului ca zonă de depozitare”, arată omul care deține un hectar de teren. 

De asemenea, traseul centurii este contestat și de Gidro Stanca, fostul decan al Baroului Cluj. Ea deține terenul în care au funcționat Băile Someșeni și are în plan revitalizarea zonei balneare. Cu toate acestea, nămolul terapeutic urmează să fie excavat pentru a face loc centurii. Mai mult, zona respectivă are un regim ridicat de protecție a ecosistemului: Băile Someșeni (UTR Uvt Băile Someseni – Zonă de urbanizare – Zonă verde cu caracter tematic – destinație balneară și cu regim de protecție severă a ecosistemului și care va este reglementată prin PUZ – 24,37 ha).

În subteranul terenului nămolos sunt peste 20 de izvoare cu compoziție diferită. În perioada în care băile funcționau, apa izvoarelor era folosită pentru tratarea afecțiunilor renale și pentru reglarea glicemiei, a hipertensiunii sau a hiperacidității gastrice. De asemenea, la Băile Someșeni se făceau tratamente ginecologice, osoase etc. Potrivit analizelor, nămolul din terenul peste care ar trebui să treacă centura metropolitană are compoziție asemănătoare cu cel de la Techerghiol și poate fi folosit în diferite terapii medicale.

Doamna Gidro Stanca contestă avizul de mediu care face parte din documentația depusă pentru emiterea autorizației de construcție.

Avizul de mediu – contestat de sute de clujeni

În paralel cu aceste procese, mai există un proces colectiv, în care peste 80 de clujeni contestă documentul emis de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj. 

În decembrie 2020, când au avut loc dezbateri publice pe marginea acestui proiect, a fost depusă o petiție semnată de 481 de persoane, prin care s-a solicitat modificarea traseului centurii metropolitane Transregio TR35 în vederea protejării mediului și a spațiilor verzi din zonă. Prin această petiție, au fost propuse două variante alternative de traseu. Totodată, la momentul actual, a fost inițiată și o petiție online semnată de mai mult de 3.000 de persoane. Răspunsul administrației locale a fost că efectele negative asupra mediului urmează să fie compensate prin dezvoltarea zonei.

Activistul de mediu Mihai Cuibus a făcut câteva precizări: “(1) petiția nu este împotriva ideii de centură, ci vizează doar anumite aspecte legate de proiectarea acesteia și (2) distrugerea naturii atrage pe termen lung un cost mult mai mare decât cel al unei abordări corecte, cu respect față de valorile naturale de neînlocuit”.

Iată ce spune și Adrian Dohotaru,  președinte al Asociației Societatea Organizată Sustenabil S.O.S: „Primarul Emil Boc anunța înainte de alegeri că vom circula din 2023 pe centură, dar lucrurile sunt atât de devansate, că nici dezbateri reale legate de impactul asupra naturii nu am avut. De exemplu, cele două tuneluri din Făget acopereau doar a șasea parte din zona traversată în pădure, iar la unul dintre ele oricum era rasă toată vegetația la suprafață. Consider că e prea mică zona acoperită de cele două tuneluri”.

Societatea civilă solicită să nu se taie zeci de hectare de pădure și să nu se distrugă ecosisteme valoroase, cum sunt Situl Natura 2000 ROSCI0146 Pădurea de stejar pufos de la Hoia sau pajiștea cu peri seculari din Baciu.

„În cazul Pădurii Hoia, drumul de legătură între Florești și Baciu trece foarte aproape de situl natura 2000 Pădurea de stejar pufos de la Hoia și prin mijlocul habitatului de stejar pufos ce se extinde și în afara sitului, distrugându-l parțial și fragmentându-l ireversibil. În plus, șoseaua continuă peste poiana cu peri de la Baciu, o altă zonă cu valoare naturală deosebită, producând pe termen scurt distrugerile specifice etapei de șantier, iar pe termen lung fragmentare, poluare și presiuni imobiliare”, a arătat Mihai Constantinescu, Asociația „Natura Transilvaniei”.

Avizul de mediu, emis în baza unui document care nu are nicio legătură cu realitatea

Studiile pentru identificarea traseului centurii metropolitane au fost făcute de proiectanții firmei Explan.

”Reprezentantul municipiului și cel al firmei EXPLAN, care a realizat studiile, m-au convins să ne întâlnim la Primărie, am fost, și, conform discuțiilor avute în ideea concilierii, studiul trebuia efectuat de dl. Prof. Marsch – Hydroalpina Viena – cel care a stabilit ca zonă de protecție severă terenul pe care urmează a fi construită centura. Veți vedea din corespondența dintre EXPLAN și Hydroalpina că urma a se încheia un contract pentru 3.500 euro pentru ca prof. Marsch să se pronunțe asupra acestui aspect. Nu știu de ce, pot doar bănui, nu s-a mai încheiat contractul și acordul de mediu a fost emis fără a lua în considerare zona Băilor Someseni ca zonă cu protecție severă. Mai mult, după emiterea acordului, mi-a răspuns și Primăria în sensul că nu poate fi declarată zona Băilor Someseni ca zona cu protecție severă fără o expertiză!”, se mai arată în cererea de chemare în judecată formulată de doamna Gidro Stanca. 

Problema majoră constă în faptul că Agenția pentru Protecția Mediului Cluj a emis avizul de mediu în baza unui certificat de urbanism (nr. 773 din 20.08.2019) care nu reflectă realitatea. 

”Am atenționat că PUG-ul a fost modificat prin HCL nr. 154 / 04.04.2022 Municipiul Cluj-Napoca, care a aprobat modificarea parțială a documentației „ Actualizare Plan urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca”, în sensul schimbării încadrării funcționale a suprafeței de teren de 24,37 ha, individualizată în P.U.Z. aprobat prin Hotărârea nr.102/2010, din UTR-A zonă a terenurilor și unităților agricole situate în intravilan și UTR Uvt – zonă de urbanizare – zonă verde cu caracter tematic în: UTR Uvt Băile Someseni – Zonă de urbanizare – Zonă verde cu caracter tematic – destinație balneară și cu regim de protecție severă a ecosistemului și care va fi reglementată prin PUZ”, mai arată documentația depusă la dosar. 

Boc își pune centură la pantaloni scurți 

În acordul de mediu contestat, este notat că ”de la intersecția cu DN1 Calea Turzii, traseul coboară spre zona Borhanciului cu o declivitate limitată la 6,5%, continuă spre zona pârâului Becaș, cartierul Sopor, continuând spre zona Someșeni, traversând în condiții optime zona Băilor someșeni până la capătul pistei aeroportului Avram Iancu, traversând DN1C/str Traian Vuia și continuând spre Varianta de Ocolire NORD-EST (VOCNE) Bulevardul Muncii în zona Emerson”. În acordul de mediu nu este nicio mențiune despre faptul că proiectul va avea un impact negativ asupra terenului Băilor Someșeni sau despre faptul că zona este protejată.

De asemenea, municipalitatea clujeană nu a răspuns solicitării de a da un răspuns despre motivele pentru care traseul centurii metropolitane a fost stabilit astfel.