Sute de euro pentru un alt Cluj

Înainte de Crăciun, se va încheia procedura de depunere a ofertelor pentru firmele de arhitectură interesate să facă pentru municipiul Cluj-Napoca un nou Plan Urbanistic General (PUG), care să reglementeze pe viitor modul în care se va construi în oraş. În momentul de faţă, la Cluj-Napoca încă este valabil PUG-ul realizat în 1999, dar care nu mai poate reglementa gradul de dezvoltare urbanistică a municipiului.

Primăria clujeană a organizat un concurs de idei pentru cei interesaţi să pună la punct noile reguli urbanistice, după care se va construi în oraş, în urma concursului se vor alege trei firme de arhitectură cu care se va negocia realizarea acestui plan urbanistic. Contractul va fi obţinut doar de una dintre societăţile care vor ajunge în “finală”, iar banii puşi la bătaie pentru acest contract se ridică la circa 800.00 de euro.

Până în acest moment, lipsa PUG-ului a fost benefică doar pentru investitorii imobiliari care şi-au făcut de cap în oraş construind ca-n codru. Odată cu realizarea acestui plan, se vor debloca şi regulile după care se construieşte în zona centrală a oraşului, reglementată printr-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), care, în momentul de faţă, se află blocat de un proces în justiţie. Fără un PUZ central s-au construit şi se vor construi imobile precum centrul de afaceri de pe Eroilor, care depăşeşte cu mult în înălţime normele din acea zonă sau viitorul mall, Akademica, ce se va construi pe strada Victor Babeş, într-o arie protejată din punct de vedere arhitectural.

Clujul nu mai face faţă

În anii ‘90, s-au introdus 2.600 de ha în intravilanul oraşului, crescând, astfel, suprafaţa oraşului cu peste 50%, iar investitorii au fost lăsaţi să îşi dezvolte interesele pe fiecare bucată de teren după propriile dorinţe. Această dezvoltare haotică a ajuns să blocheze traficul pe străzile oraşului care nu sunt proiectate pentru un asemenea flux.

Zona centrului istoric al oraşului (600 de hectare) este delimitată între Fabrica de bere ”Ursus” (la Vest), zona Gării (la Nord), strada Tutunului din cartierul Mărăşti (la Est) şi strada Măceşului din cartierul Zorilor (la Sud). Licitaţia pentru realizarea acestui PUZ a fost câştigată de SC Ambient, care aparţine arhitectului Ionel Vitoc. El a câştigat proiectul cu 130.000 de euro, însă planul lui Vitoc, contestat de arhitecţii clujeni, este blocat în justiţie, pentru că Vitoc a dat în judecată municipalitatea, din cauză că nu i s-a acceptat planul.

Astfel, atât în zona centrală, cât şi la noile periferii ale Clujului, în cartiere noi ca Bună Ziua, majoritatea construcţiilor se realizează cu derogări de la regulile generale, astfel că până acum oraşul s-a dezvoltat fără nicio logică, pe o serie de planuri trasate la faţa locului.

Un alt exemplu, care face necesară elaborarea unui alt plan alt oraşului, poate fi faptul că în centru regimul de înălţime este acelaşi ca acum aproape 100 de ani. Regimul de înălţime stabilit ca limită de construire în 1893 (sec. XIX) era la cornişa clădirii la parterul căreia se află Libraria Universităţii. După 1900, regimul de înălţime a fost modificat, noua limită raportându-se, de data aceasta, la cornişa Sucursalei din Cluj a Băncii Naţionale a României.

Ansambluri rezidenţiale ca “Bonjour Residence” şi “Scala Residence”, care, odată construite, vor schimba definitiv forma oraşului, trec prin votul consilierilor cu ajutorul derogărilor urbanistice.

La revedere, PUG!    

Spre exemplu, în cartierul Bună Ziua, unde se va construi cartierul “Bonjour Residence”, afacerea de familie a lui Chimu Căpuşan, un controversat afacerist clujean, chiar dacă a fost contestată în justiţie, lucrările continuă după graficul stabilit de arhitecţii angajaţi de Căpuşan. Iar, în general, oamenii de afacerii nu se gândesc la viabilizarea unui spaţiu pentru clujeni, ci la obţinerea unui profit cât mai mare construind pe verticală cât mai mult.

În acest caz, cartierul Bonjour Residence se edifică în situaţia în care, în urma unui proces, judecătorii au desfiinţat planurile urbanistice care trasează viitorul cartier. În mod normal, ar fi trebuit anulate şi autorizaţiile de construcţie ale acestui proiect, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Chiar Emil Boc a atras atenţia în urmă cu câţiva ani vizavi de modul haotic în care se construieşte în oraş, dar în lipsa unui plan care să reglementeze modul de extindere a Clujului, nu s-a putut stopa această “hibă” a Clujului. În cartierul Bună Ziua, pentru zona locuibilă, în PUG şi PUZ este specificat că se pot construi doar locuinţe individuale şi colective mici, cu un regim de înălţime de maxim două etaje, eventual mansardate. Toate aceste reguli mai sunt susţinute şi de trei hotărâri ale Consiliului Local Cluj-Napoca (431/2005, 576/2006 şi 626/2006) care specifică faptul că în cartierele unde sunt doar locuinţe mici nu se pot construi clădiri cu un alt regim de înălţime.Chimu Căpuşan a mai obţinut modificări de la PUG atunci cînd a dorit să construiasca un complex de apartamente pe strada Eremia Grigorescu din cartierul Grigorescu, un complex de apartamente în regim de cinci etaje, chiar dacă în zonă maximul de înălţime era de două etaje.

 

Un alt beneficiar al unor avize de construcţie cu “cântec” este clujeanul Costică Pocol, de numele căruia se leagă şi scandalul iscat în urmă cu câţiva ani în legătură cu apariţia unui hotel din centrul Clujului, Eunicia, care a fost construit având o autorizaţie de chioşc comercial. Terenul de sub societate este închiriat de la Primărie cu abonament de “gheretă”, iar Eunicia este o clădire pe trei nivele plus o mansardă cu spaţii de cazare. Patronul Eunicia SRL este Costică Pocol, care are interese în cadrul pieţei Mărăşti şi director la Vila “Eunicia” din Cluj. Precedentul cu hotel Eunicia dovedeşte faptul că Pocol acţionează după o metodă tipică: mai întâi construieşte, apoi obţine autorizaţii. Rotiseria Eunicia a început să se înalţe în perimetrul pieţei Mihai Viteazu în 1996, când Primăria Cluj a eliberat pentru Costică Pocol autorizaţia de construire nr. 1516.

O altă construcţie care ridică semne de întrebare se află pe strada Nichita Stănescu, unde pe un teren de 1.000 mp pe care se permite doar 35% grad de ocupare cu construcţii, imobilul s-a ridicat doar pe jumătate din parcelă. În acest caz, parcela s-a dezmembrat în două bucăţi egale, de 500 mp şi s-a construit o altă clădire pe porţiunea rămasă liberă. Proiectul întocmit de arhitecţi prevede ca drumul de acces să fie de şase metri lăţime, în timp ce în realitate abia ajunge la patru metri. Cea mai usturătoare amendă pentru o construcţie ilegală a fost de un miliard de lei şi a fost dată de primarul Emil Boc pentru un bloc situat pe Aleea Negoiu, în cartierul Mănăştur, unde s-a construit un imobil fără autorizaţie. Pe lângă amenzi, municipalitatea a depus şi plângeri penale în vederea demolării construcţiilor.