Ţăran de la Cluj acuzat că a ţepuit deponenţii FNI

La începutul acestui an, Sorin Ovidiu Vântu a fost condamnat pentru devalizarea FNI, iar judecătorii au decis punerea sub sechestru a peste 7 milioane de dolari, bani pe care i-ar fi obţinut în urma fraudei. La Cluj, Cornel Ţăran a făcut o asociaţie pentru recuperarea banilor celor care au fost păcăliţi de Vântu, însă oamenii care au plătit comisioane pentru recuperarea banilor îl acuză pe Ţăran că a dispărut în ceaţă. Mulţi dintre cei care spun că au fost păcăliţi a doua oară au făcut plângeri la poliţie împotriva lui Cornel Ţăran.

Mare parte dintre deponenţii ţepuiţi la FNI spun că au fost înşelaţi a doua oară de clujeanul Cornel Ţăran. În urmă cu câţiva ani el a făcut o asociaţie şi le-a promis celor care s-au înscris că le va recupera marea parte din banii depuşi la FNI. Condiţiile impuse de Ţăran erau plata unui comision şi, la recuperarea sumei, plata unei părţi din datoria recuperată.

Rezultatele lui Cornel Ţăran au fost nule, el nereuşind să recupereze nici un ban. Totul a culminat cu un comunicat al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Investitorilor, care a emis un comunicat în care atrăgea atenţie celor care au apelat la serviciile lui Cornel Ţăran că sunt pe cale să fie traşi în piept a doua oară.

”În atenţia celor 778 de investitori FNI din Cluj Napoca reprezentaţi de Ţaran Cornel. Aducem la cunoştinţă acestor investitori că în numele lor, reprezentantul pe care l-au mandatat, Ţăran Cornel, a depus la dosarul 1469/2/2011 al Secţiei I-a Penală a CAB un set de cereri fără a specifică ce se doreşte de la instanţă în numele acestora. În urmă cu o luna de zile numitul Ţăran Cornel a mandatat un avocat din Bucureşti care să reprezinte acest grup de 778 de investitori în faţă acestei instanţe în dosarul precizat mai sus, dar la termenul din 26.04.2012 acest avocat a anunţat instanţă că renunţă să va mai reprezinte deoarece domnul Cornel Ţăran nu i-a achitat onorariul promis. Faţă de situaţia arătată mai sus atragem atenţia acestor investitori că sunt practic fără apărare în acest dosar, domnul Ţăran Cornel nefăcând nimic pentru aceştia. Sfătuim insistent aceşti investitori să renunţe la reprezentarea prin numitul Cornel Ţăran şi să facă următoarele acţiuni: a. Cei care figurează pe Sentinţă 423/20.03.2007 a Secţiei a II-a Penală a TB să se retragă imediat din acest dosar, deoarece instanţă nu are ce să le mai dea şi în caz că vor rămâne în dosar sunt pasibili la plată de cheltuieli de judecată către stat. b. Cei care nu figurează pe Sentinţă 423/20.03.2007 a Secţiei a II-a Penală a TB sunt îndrituiţi să se afle în acest dosar care este un dosar de repuneri în drepturi, pentru cei omişi până în prezent de la despăgubire. Cererile lor însă trebuie făcute într-un anumit fel, cu dovezi şi nu la modul în care s-a făcut până în prezent de către domnul Cornel Ţăran. ANPI se oferă să preia reprezentarea acestor investitori, după verificare, în condiţiile în care aceştia renunţă la reprezentarea prin Cornel Ţăran şi se înscriu în ANPI”, arăta în comunicat preşedintele ANPI.

Cornel Ţăranu asociat în două firme

Însă, chiar dacă s-a evaporat în ceaţă, Gazeta de Cluj a descoperit unde poate fi găsit Cornel Ţăran.

El a fost asociat în cadrul firmei SCOREYA EXE SRL din Cluj Napoca, STR. COJOCNEI 5 Ap. 1. Aferent datelor acestei societăţi figurează numărul de telefon 0749-027.080. Însă, la telefon nu răspunde nimeni, aşa că îi sfătuim pe cei interesaţi să meargă la adresa respectivă pentru a întreba de Cornel Ţăran. În această firmă el a fost asociat cu Lucia Marcu. ”ŢĂRAN CORNEL, cetăţean român, născut în Şimandul de Jos, jud. Arad, la data de 28.05.1943, domiciliat în mun. Cluj-Napoca, Str. Cojocnei nr. 5, ap. 1, jud. Cluj, în calitate de asociaţi ai S.C. SCOREYA EXE – S.R.L., cu sediul în mun. Cluj-Napoca, Str. Cojocnei nr. 5, ap. 1, jud. Cluj, am hotărât dizolvarea şi lichidarea voluntară a societăţii”, arată documente publice din Monitorul Oficial.

O altă societate unde este asociat Cornel Ţăran este firma SC Mesteacăn SRL din SAT G RBĂU, NR. 179, unde asociat cu Iosif Zagor. În această societate, Cornel Ţăran a primit 49 de părţi sociale. ”Cesionarea a 49 de părţi sociale din cele 100 existente, la valoarea nominală de 10 ron fiecare, în valoare totală de 490 ron cu o participaţie la beneficii şi pierderi de 49% D-lui TARAN CORNEL, cetăţean român, născut în Com. Simand, jud. Arad, la data de 28.05.1943, domiciliat în Mun. Cluj Napoca, str. Ciucas, nr. 5, ap. 35”, arată o altă serie de documente publice din Monitorul Oficial.

2015 i-a adus lui Vântu o ”gaură” de 7 milioane de dolari

Luna trecută, în dosarul FNI, Tribunalul Capitalei a decis condamnarea lui Sorin Ovidiu Vîntu la două pedepse de câte patru ani de închisoare pentru infracţiunile de spălare de bani şi a dispus achitarea lui pentru instigare la delapidare. În urma contopirii celor două pedepse, instanţa a dispus ca omul de afaceri să execute şase ani şi patru luni de detenţie.

În plus, judecătorii au hotărât să confişte de la Vîntu suma de 7.289.406 de dolari, bani pe care i-a obţinut în urma infracţiunii de spălare de bani.

Decizia nu este definitivă, ci poate fi contestată de omul de afaceri la Curtea de Apel Bucureşti. În prezent, Sorin Ovidiu Vîntu se află în libertate, după ce, în 19 noiembrie 2014, Tribunalul Ilfov a decis liberarea sa condiţionată. Anterior, Vîntu ispăşea o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe Nicolae Popa, care fusese condamnat în 2006 în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.

În dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată în 24 septembrie 2012, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.

Cercetările finalizate în acest dosar penal au ca punct de plecare ancheta organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Naţional de Investiţii (FNI), Banca Agricolă (BA), Banca de Investiţii şi Dezvoltare – BID şi Banca Română de Scont, aşa cum au fost completate după infirmare, preciza Parchetul instanţei supreme.

Gaură de 7 milioane de dolari

Potrivit probelor de la dosar, Vîntu, din aprilie 2003 şi până în 2012, ştiind că suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii provine din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor.

„Analiza coroborată a probelor demonstrează că Vîntu Sorin Ovidiu a cunoscut în permanenţă despre comiterea faptelor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI şi a acţionat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârşirea acestor infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operaţiuni economice şi juridice, să ascundă banii astfel obţinuţi”, arătau anchetatorii.

Totodată, procurorii arată că „este de domeniul evidenţei” faptul că Sorin Ovidiu Vîntu „a avut reprezentarea împrejurărilor esenţiale ale cauzei” şi a acceptat faptul că prin acţiunile sale va contribui la ascunderea infracţională a sumelor de bani devalizate din FNI, „în scopul îmbogăţirii fără justă cauză”.

„Este evident, deoarece stabilirea poziţiei subiective a învinuitului Vîntu Sorin Ovidiu rezultă cu prisosinţă din derularea faptelor şi identificarea principalului şi adevăratului beneficiar al sumelor fraudate din Fondul Naţional de Investiţii – FNI”, precizau procurorii.