Universitatea Clujului a fost un proiect care a fost vehiculat la un moment dat în spaţiul academic clujean. O singură universitate care să înglobeze Universitatea Babeş-Bolyai(UBB), Universitatea de Medicină şi Farmacie(UMF), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca(UTCN), Universitatea de Artă şi Design(UAD), Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară(USAMV) şi Universitatea de Muzică. Un ideal care sună bine pe hârtie şi având în vedere numărul mare de studenţi străini de la fiecare facultate, aceştia fiind de fapt motorul principal al studiilor, ar putea suna şi mai bine pentru străini. În continuare vă prezentăm povestea ţepei “University of Cluj”, un site de internet, www.universityofcluj.com, care se vrea universitate.
„Universitatea are drept scop crearea şi menţinerea unui mediu studenţesc atractiv şi productiv pentru studii medicale. Studenţii vor beneficia de diversitatea culturală, academică şi profesională a universitatăţii şi îşi pot schimba ideile cu colegii lor. Aceste date(n.r. a programului) pot varia în funcţie de anunţul Guvernului Român în ceea ce priveşte şcoala” , aşa începe programul orar al University of Cluj. Poate suna bine la început şi la prima vedere, dar o universitate fără sediu în Cluj-Napoca şi care chiar şi aşa prezintă programul muzeelor din Cluj nu credem că este de ajuns ca să te înveţe cum să operezi pe oameni.
Taxă de admitere: 1.000 de euro
Taxa pentru această ţeapă este de 1.000 de euro care trebuie plătită în două rate: prima de 400 de euro odată cu trimiterea aplicaţiei şi încă 600 de euro odată cu acceptarea.
ARRACIS nem
Oficialii Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior(ARRACIS), agenţie care se ocupă cu acreditarea instituţiilor de învăţământ superior, au declarat că nici măcar nu au auzit de o asemenea universitate. Oricum, ţeapa este şi la nivelul admiterii propriu-zise, deoarece site-ul nu are nicio dată de contact, iar site-ul unde ar trebui să îţi depui candidature nu este valabil.
Aşa-zisa istorie
Istoria pretinsei universităţi a Clujului seamnănă cu istoria Universităţii Babeş-Bolyai, însă cu siguranţă nu este acelaşi lucru. Astfel, ei se folosesc de imaginea prestigioasei universităţi pentru a putea atrage studenţii străini.
“În 1581, István Báthory, monarh din Transilvania, a fondat un colegiu în Cluj, care era sub controlul iezuiţilor. Acest colegiu a fost ulterior închis. Catolicii, în anul 1688 au stabilit o academie la Cluj, sub controlul iezuiţilor. În 1776, împărăteasa Maria Tereza a fondat o universitate în oraş. În 1872, ministrul ungar al Educaţiei, József Eötvös a prezentat Parlamentului de la Budapesta un proiect al unei universităţi noi care urmează să fie înfiinţată, fie în Pozsony (Bratislava prezent) sau Cluj. După lungi dezbateri privind îngrijorare financiară, Parlamentului ungar a votat pentru Cluj. Astfel, autorităţile au înfiinţat o universitate la Cluj cu predare în limba maghiară, cu excepţia pentru secţia de limbă română şi secţiunea literatură. În 1881 universitatea a fost redenumit Franz Joseph după împăratul habsburg şi rege al Ungariei Franz Joseph. La data de 12 mai 1919, după Unirea Transilvaniei cu România, Universitatea românească din Cluj a fost reînfiinţată. Regele Ferdinand a proclamat Open University la 1 februarie 1920, în timp ce secţiunea maghiară s-a mutat la Szeged (Seghedin). În anul 1940, ca rezultat al celui de-al doilea Dictat de la Viena, oraşul a fost întors în Ungaria, Universitatea maghiară a fost repus acolo, în timp ce universitate românească a fost mutată la Sibiu şi Timişoara. După al doilea război mondial, odată cu abrogarea celui de-al doilea arbitraj de la Viena, universitate românească a revenit la Cluj şi a luat numele de Universitatea Babeş. În 1945, autorităţile române au stabilit o universitate maghiară numită "Bolyai" din Cluj. În 1959 autorităţile comuniste au decis să fuzioneze cele doua universitati, "Babeş" şi Universitatea "Bolyai" în cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" numită Universitatea, cu limbile română şi maghiară de predare. Această operaţiune, care a subminat profund intereselor comunităţii maghiare din Transilvania şi a dus la sinuciderea unui maghiar pro-rector [4], şi un profesor, [5] a fost orchestrată de către Nicolae Ceauşescu, fostul dictator român, şi Ion Iliescu, succesorul său în calitate de preşedinte. Ulterior, sub regimul comunist, studiile în limba maghiară s-au redus treptat. După Revoluţia română din 1989 în care etnicii maghiari ai avut un rol major, învăţământul în limba maghiară a fost extins prin creşterea numărului de specializări în limba maghiară. De asemenea, specializări predate în limba germană şi engleză au fost introduse. Universitatea este acum instituţia cea mai diversificată (în termeni de specializări) şi cu cel mai complex de învăţământ superior din România”, se arată în descrierea universităţii pe site-ul universityofcluj.com
Precedentul Spiru Haret
Universitatea Spiru Haret a avut la rândul ei probleme de acreditare, însă aceasta a fost tot timpul măcar în curs de acreditare. Rectorul UBB Andrei Marga vorbea anterior că Spiru Haret nu este singura universitate cu probleme, prevăzând parcă că alte universităţi “de faţadă” vor apărea pe parcurs.
“Universitatea Spiru Haret are un cu totul alt regim, a început să se facă acolo lumină. Acolo a fost un fel de Caritas al învăţământului superior. Acolo s-au vândut diplome, să fie limpede”, a declarat anterior pentru Gazeta de Cluj profesorul universitar Mircea Muthu. “La Cluj nu s-au dezvoltat prea multe „aventuri universitare” de genul Spiru Haret. Atractivitatea UBB a făcut ca universităţile particulare să nu fie aşa de frecventate. Cei de la USH pot interpreta cum doresc situaţia, dar felul în care au procedat ei este de neacceptat. Nu există niciun argument care să ducă la acceptarea, cumva, a soluţiei Spiru Haret, pentru simplu motiv că nicăieri în lume nu se face aşa ceva. Coborârea nivelului de pregătire prin diferite tehnici, cum procedează ei, nu poate fi acceptat. Dacă nu este calitate, degeaba e un acces oricât de facil. […]Trebuie spus, totuşi, că Spiru Haret nu este singura universitate într-o situaţie penibilă. Sunt şi alte universităţi care au probleme grave şi ar fi dezirabil ca acum să se meargă până la capăt. Trebuie luat în serios învăţământul superior, dacă se fac compromisuri, nu se ajunge departe în niciun caz. Trebuie spus foarte clar faptul că un examen vândut undeva în ţară poate compromite tot sistemul, pentru că se poate bănui imediat că multe examene sunt deformate. Interpretarea celor de la USH e subiectivă, cu atât mai mult cu cât cei care alegeau să urmeze cursurile USH nu vroiau să facă studii, ei aveau nevoie de o diplomă. Trebuie mers mai departe. Nu e doar Spiru Haret în situaţia aceasta”, declara într-un interviu anterior rectorul UBB Andrei Marga despre cazul Spirtu Haret.
Tiberiu Hrihorciuc
