Terasele din Centrul Vechi al Clujului  trăiesc ilegal

Nepăsarea autorităților clujene au lăsat să crească precum un cancer ilegalitatea în inima Clujului. Piața muzeului, centrul istoric al Clujului, cea mai vizitată piață de către turiști și nu numai, este plină de terase amplasate ilegal. Autoritățile clujene se pare că nu văd construcțiile ilegale de pe domeniul public din Cluj: spre exemplu Piața Mărăști care crește și acaparează o mare parte din trotuar, Hotelul Cristian din Piața Mihai Viteazul, sunt doar două dintre multele situații care seamănă leit cu ceea ce devine acum Piața Muzeului. 

Primăria Cluj-Napoca mimează o luptă prin instanțe cu restaurantele care și-au scos ilegal terasele pe domeniul public prin aplicarea unor sancțiuni și sesizarea Parchetului în mod eronat de parcă doresc ca aceștia să câștige împotriva lor în instanță. 

Poliția prin față „pedepsește”, pe la spate dă mâna cu ilegaliștii

Locuri pentru terase din Piața Muzeului au scoase la licitație de către Primăria Cluj-Napoca după un plan bine stabilit , doar acolo unde spațiul se pretează pentru acest domeniu de activitate. De exemplu pe strada Sextil Pușcariu s-au scos la licitație trei zone mari, generoase, chiar lângă strada Virgil Fulicea. În urma licitației, acum cele trei zone sunt ocupate de două dintre cele mai cunoscute localuri din Cluj. Mai precis, pentru a-și amplasa legal terase, Hemingway Bar plătește Primăriei Cluj-Napoca chirie 51 lei/mp pe lună, ajungând la un total de 3.468 de lei, iar Casa Veche cu un total de 124 mp, ajunge să plătească primăriei 6.448 de lei, cu 52 lei/mp pe lună. 

Patronii de terase amplasate ilegal fac bani grei de pe urma cărora beneficiază și poliția locală. Aceștia primesc amenzi peste amenzi pentru că și-au pus „casă, masă și purcel” în mijlocul drumului, dar cu toate astea nu îi oprește nimeni. Nu plătesc niciun leu chirie la Primărie, nu au niciun contract, dar nici nu-i pedepsește vreo autoritate. Pe principiul legea este „pentru unii mumă, pentru alții ciumă”, proprietarii unor localuri bine cunoscute în Cluj își bat joc de lege chiar cu ajutorul autorităților. 

Pe strada Virgil Fulicea, legea nu există pentru Tortelli, Beluga Bar și nici pentru Klausen Pub. Aceștia își desfășoară activitatea ca și cum strada este casa lor și amenzile polițiștilor sunt un mizilic, de parcă le-ar da un suc și-o porție de paste din partea casei. Pe strada Clemenceau, nici restaurantul Nativ nu ezită să-și facă înțelegerea cu poliția locală – terasele deschise, amenzile plătite, buzunarele autorităților pline. 

Amenda pentru penalii clujeni, mai dulce decât chiria 

Pornim de la un exemplu concret, mai exact localul Beluga Bar. În anul 2020, mai precis în luna mai, proprietarul localului a ajuns în judecată în proces cu Primăria Cluj-Napoca. Deși motivul este reprezentat de terasa amplasată ilegal, legea invocată de autorități nu se pretează la situație. Astfel, legea care a stat la baza procesului (legea nr. 50/1991) are în vedere lucrările de construire, care nu are nicio legătură cu amenajarea domeniului public nepermis cu scaune, mese, umbrele. Ținând cont că legea nu are nicio legătură cu terasele și nu se pretează la situația care este de fapt, Beluga Bar câștigă procesul. Astfel, localul care are terasă amplasată ilegal își desfășoară în continuare activitatea, chiar și doi ani mai târziu, adica astăzi în 2022.

 Restaurantul Tortelli nu plătește nicio chirie către Primăria Cluj-Napoca pentru spațiul pe care îl ocupă, iar proprietarii se bucură din plin de clienții care fac vânzare cât să acopere și o eventuală amendă. În 2021 Tortelli a câștigat procesul cu Primăria Cluj-Napoca pe același principiu ca și Beluga Bar – când legea invocată nu e cea care trebuie, ci cea care convine, ne rămâne o singură concluzie: cine are bani de plătit amenzi, conduce străzile din Cluj.

În Piața Muzeului balanța înclină către cine jonglează cel mai bine cu legea. Patru terase sunt amplasate ilegal, iar trei terase care au fost prost inspirate și au participat la licitație și funcționează legal, plătesc mii de euro către Primăria Cluj-Napoca în fiecare lună. 

Noi ne vrem ca Barcelona, dar nu suntem nici ca Brașovul

 Soluții ar fi, dar nu are cine să le pună în practică. Haosul urbanist din Cluj-Napoca este servit cu o porție de scuze penibile ambalate în legi învechite. Consiliul local din Brașov a creat un regulament propriu care să permită buna funcționare a orașului, pe principiul dreptății. De la Cluj la Brașov distanța este mică, dar suntem cu zeci de ani în spate. La nivel local, din 2020 de la procesul cu Beluga Bar, până la momentul actual, nu s-a luat nicio măsură, nu s-a creat niciun set de reguli, autoritățile nu au intervenit în niciun fel. Poliția locală se comportă de parcă ar avea mâinile legate, când de fapt ele sunt prinse strâns de dorința de a păstra o problemă care le dă de-o cafea în urma amenzilor. Cu toate acestea, mai jos cităm un regulament exemplu, la care polițiștilor locali li s-ar putea încrucișa ochii ținând cont de adveristatea lor la dreptate: 

„Regulamentul de utilizare temporară a locurilor publice neamenajate aparţinând domeniului public / privat al Municipiului Braşov

 Art.14. În situaţiile în care terenurile din domeniul public / privat al municipiului pe care sunt amplasate construcţii provizorii urmează să fie afectate de modernizări, reparaţii, amenajări sau utilizări publice, deţinătorii construcţiilor provizorii vor dezafecta terenurile necondiţionat şi fără trecerea vreunui alt termen, la somaţia făcută de Primăria Municipiului Braşov, în termen de trei zile de la comunicare. In caz de nerespectare, serviciul de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Brașov, va proceda de îndată la dezafectarea chioșcurilor, tonetelor sau celorlalte construcții provizorii, pe cheltuiala agentului economic și se va anula abonamentul de ocupare a domeniului public. 

Art.15. În cazul în care se constată amplasarea pe domeniul public / privat al Municipiului Braşov de construcții provizorii neautorizate sau mobilier de uz comercial neautorizat, acesta va fi ridicat deîndată şi necondiţionat,de către agentul economic, iar în caz de refuz prin măsuri administrative, pe cheltuiala acestuia.”

Circul făcut de autorități ne face martori la nedreptăți tăcute și promisiuni false strigate și ne demonstrează ce se întâmplă în astfel de situații: banul este mai puternic decât dreptatea. Legile se aplică ca într-un joc de strategie, iar soluțiile pe care alte orașe le aplică sunt ignorate de consiliul local de parcă problema n-ar exista la noi. Putem concluziona că nu este vorba despre faptul că nu se poate rezolva problema, ci nu se vrea rezolvarea ei.  

Zicala „Unde-i lege, nu-i tocmeală” se pare că pentru penalii din Cluj nu se aplică. Pentru ei legea este o armă cu care pot lovi în dreptatea cu care Emil Boc se mândrește, dar care este doar o iluzie. Dreptatea față de fiecare terasă care plătește lunar mii de euro, nu există. Dreptatea față de cetățenii care se asteaptă la o societate justă, nu există. Dreptatea față de ilegaliști, este demult apusă. Iar dreptatea pe care poliția ar trebui să o aplice, e pierdută printre legea 50/1991. 

Andreea Istrate