Terenul de la Expo Transilvania a ajuns în proprietatea primăriei printr-o jonglerie de hotărâri de consiliu local

Administrația locală clujeană are un proiect de modernizare a zonei Expo Transilvania. Terenul pe care urmează să fie făcute lucrările a ajuns în patrimoniul local fără să fie făcută vreo expropriere. ”Groapa din Mărăști” era deținută de Statul Român, iar terenul a fost dat în administrarea Regiei de Termoficare din subordinea administrației locale. Printr-o serie de hotărâri de consiliu local, cu ajutorul Oficiului de Carte funciară din Cluj Napoca, Statul Român a pierdut dreptul de proprietate asupra hectarelor de teren pe care, ulterior, primăria clujeană le-a concesionat pentru construirea unui mall. Însă, nici mall-ul nu s-a mai făcut pentru că firma care trebuia să câștige dreptul de a construi nu a fost cea pentru care a fost făcută dedicația.

În anul 1991 Primăria Cluj Napoca era condusă de inginerul Mihai Tălpeanu, numit în funcție de FSN (Frontul Salvării Naționale), figura reșapată a fostului Partid comunist Român.

În data de 1 octombrie 1991, printr-o hotărâre de consiliu local se dezmembrează suprafața de aproape 9 hectare de teren (zona cunoscută drept ”groapa din Mărăști”) în mai multe parcele care sunt date în administrarea diferitelor regii și companii de stat. Însă, potrivit extrasului de carte funciară, terenul respectiv era deținut de Statul Român. Printre administratorii parcelelor de teren s-au numărat Someșul SA, Argos SA, Clujana SA, Iris SA, Cooperativa solidaritatea SA, Tehnofrig SA, Camera de Comerț și Industrii Cluj. O parcelă de 5 hectare a ajuns în administrarea RADP Cluj Napoca și a Regiei Autonome de Termoficare Cluj Napoca, care are conducte de încălzire în subsolul terenului.

Însă, în hotărâre se specifică clar faptul că terenurile rămân în proprietatea statului.

Iar Statul Român a fost lăsat să fie proprietar până când omul de afaceri Iulian Dascălu a fluturat pe la nasul oficialilor administrației locale mirosul de cașcaval. Inițial, acesta era amplasamentul propus pentru construirea Iulius Mall, însă ”jongleria” funciară a durat mai mult decât se aștepta, așa că afacerea mall-ului a fost pasată la Consiliul Județean Cluj, unde a și rămas.

Revenind la hotărârile de consiliu local prin care Statul Român rămâne fără terenul respectiv, prima a fost emisă în iunie 2005 (HCL 481 din 28 iunie 2005).

”1.Se aprobă retragerea dreptului de administrare a Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj Napoca asupra terenului înscris în CF 70396 cu nr topo 24572/1 în suprafață de 6145 mp și a dreptului de administrare operativă a Regiei Autonome de Termoficare Cluj asupra terenurilor înscrise în CF 70397 cu nr topo 24572/3 în suprafață de 22575 mp și nr topo 15860/1/2 în suprafață de 8946. 2. Se încredințează Direcția fondului imobiliar de stat cu operarea în Cartea funciară a prevederilor art 1 din hotărâre. 3. Se aprobă concesiunea prin licitație publică deschisă a terenului prevăzut la art 1 în vederea realizării unui magazin tip MALL, complex hotelier, parking, etc. 4. Se aprobă caietul de sarcini și instrucțiunile pentru organizarea și desfășurarea procedurii de concesionare prin licitație publică. Deschisă a terenurilor în suprafață de 5 hectare situate în municipiul cluj Napoca str aurel Vlaicu f.n.”, arată hotărârea menționată.

Ulterior, prin hotărârea 541 din 23 septembrie 2016 consilierii locali decid să se aprobe completarea HCL 481/28 iunie 2005 cu următorul text: ”Imobilele identificate vor fi înscrise în cărți funciare noi în proprietatea Municipiului Cluj Napoca în administrarea consiliului local al Municipiului Cluj Napoca”.

În baza acestor două hotărâri, ANCPI Cluj Napoca (Oficiul și Biroul de Carte Funciară, n.red.), radiază dreptul de proprietate al statului român din CF care este înlocuit cu dreptul de proprietate al Primăriei Cluj Napoca.

Iar aceasta este doar una dintre multiplele ”jonglerii” imobiliare cu care șefii administrației locale pot rivaliza cu orice samsar imobiliar care ia cu japca terenul unui țăran și, ulterior, pozează în om de afaceri imobiliar.

În toată această perioadă, Primăria Cluj Napoca a fost condusă de Emil Boc.

Karma imobiliară nu doarme în orașul în care se construiește și în somn

Însă, pentru că faptele bune nu rămân nerăsplătite, cei de la Iulius Mall și-au mai concretizat investiția pe fundația acestei scheme imobiliare, iar terenul respectiv a fost concesionat de un alt dezvoltator, SC Nervia, care intenționa, la fel, să facă un mall în ”groapa din Mărăști”.

Însă administrația locală s-a dat peste cap pentru ca acest lucru să nu se întâmple. Cazul a ajuns în instanță, iar Gazeta de Cluj a publicat recent un articol în care arătam că primăria se pregătește să plătească, din fonduri publice, peste 7,3 milioane euro.

Anul trecut, spre finele lunii octombrie, Tribunalul Comercial Cluj a dat o sentință prin care obligă Primăria Cluj Napoca să plătească suma de 7.383.051,91 euro firmei Nervia Center.

”Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta Nervia Center SRL în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local AL Municipiului Cluj-Napoca. Dispune rezoluţiunea contractului nr. 17432/27.01.2009. Obligă pârâţii la plata în favoarea reclamantei, cu titlu de daune interese, a sumei de 7.383.051,91 euro sau echivalentul în lei la data plăţii, din care 6.777.051,91 euro reprezintă beneficiu nerealizat şi 606.000 euro contravaloare taxă concesiune, precum a sumei de 334.932,28 lei reprezentând cheltuieli aferente contractului de concesiune. Respinge, ca nefondate, restul pretenţiilor reclamantei. Obligă pârâţii la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 390.189,42 lei, din care 375.879, 42 lei reprezintă taxă judiciară de timbru şi 14.310 lei reprezintă onorariu avocaţial”, arată soluția pe scurt a instanței. Decizia nu a fost emisă cu titlu definitiv.

În cererea de chemare în judecată cei de la Nervia au cerut ”rezilierea contractului de concesiune nr. 17432/27.01.2009 din culpa primăriei clujene și obligarea administrației la plata unor daune interese în cuantum de 1.106.000 euro și 334.932,28 lei cumulând cheltuieli efectuate de reclamantă în legătură cu executarea contractului și beneficiul nerealizat de reclamantă”.

Însă, banii respectivi nu vor fi plătiți de cei din primărie, ci din bugetul public la care contribuie toți clujenii.

Procesul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, unde judecătorii au decis să mai prelungească termenul la care vor da un verdict final. Instanța a considerat că hotărârea dată de Tribunalul Comercial Cluj trebuie atacată cu recurs și nu cu apel, astfel cum era precizat în sentință.

Astfel că, reprezentanții Nervia și cei ai primăriei clujene au refăcut cererea de contestare a hotărârii dată de tribunal și așteaptă judecarea dosarului.

Concesiunea câștigată în urma unui proces

Licitația pentru concesionarea celor aproximativ cinci hectare de teren din zona Expo Transilvania a avut loc în luna iulie 2006 şi a fost câştigată de societatea Nervia Center, care a oferit o taxa de concesiune de 101 euro pe metrul pătrat. Ulterior, comisia de licitaţie şi-a anulat propria decizie, ca urmare a intrării în vigoare a noii legislaţii privind concesionările, OUG 54/2006, prin care se solicita depunerea a trei oferte valabile pentru ca o licitaţie să fie validată şi competitivă. Nervia Center a atacat, la rândul sau, decizia comisiei de licitaţie şi a câştigat procesul. Consiliul Local a refuzat însă validarea licitaţiei, astfel că, Nervia a ales calea instanţei obţinând, de această dată, o decizie definitivă şi irevocabilă din partea Tribunalului Cluj. Astfel, CL a fost obligat să recunoască validitatea licitaţiei şi dreptul Nervia la concesiune pe 49 de ani asupra terenului de la Expo Transilvania.

Nervia a plătit concesiunea timp de aproximativ 3 ani, administrația locală primind în jur de 600.000 euro. Însă, primăria clujeană nu a eliberat niciun aviz de construcție pe motiv că PUG-ul din 2014 ar interzice o investiție de acest tip în zonă.

Cum arăta proiectul Nervia

Proiectul celor de la Nervia era compus din clădiri de până la 12-13 etaje pentru locuinţe, birouri, servicii, comerţ şi spaţii hoteliere. În zona centrală, cea în care a fost proiectată piaţeta, au fost alocați 10.250 mp spaţiilor expoziţionale şi unui shopping mall. Suprafaţa construită a ansamblului ajungea la 299.395 mp, spaţiile pietonale la 22.567 mp, iar cele verzi la 23.453 mp.