Testamentul olograf al poetului Octavian Goga a fost făcut public la 89 de ani de la redactarea acestuia. Actul scris de mână în 1928 conţine ultimele dorinţe ale marelui scriitor privind înmormântarea, dar şi persoana căreia îi lasă toată averea.
Testamentul a fost întocmit de poet în 27 mai 1928 la Ciucea şi a fost certificat în anul 1938, conform procedurilor din acea vreme. „Actul de ultimă voinţă a lui Octavian Goga a constituit probă în dosarul civil 3099/1938 în care una dintre părţi a fost Veturia Goga. La începutul anului 1968, pe fondul reorganizării administrativ teritoriale a României, s-a decis ca toată arhiva Tribunalului raional Huedin, în care se afla şi dosarul cu testamentul poetului, să fie mutată la Cluj. Astfel, potrivit unui fost executor judecătoresc din cadrul acelei instanţe, care a ţinut să rămână anonim, într-o zi din luna februarie, în faţa tribunalului a apărut o maşină cu deţinuţi pentru a încărca dosarele. Cunoscând valoarea testamentului lui Goga, executorul a cerut ca dosarul în care se afla documentul să fie pus deoparte pentru a fi transportat în condiţii mai bune la Cluj şi nu aruncat în camion, aşa cum s-a procedat cu celelalte dosare din arhivă”, se arată în Făclia de Cluj, cotidianul care publică în premieră testamentul. Astfel a fost salvat unul dintre documentele extrem de importante pentru reconstituirea biografiei marelui poet Octavian Goga.
Testamentul publicat de Ziarul Făclia surprinde ultimele dorinţe ale marelui poet privind înmormântarea, dar şi decizia lui privind moştenitorul averii sale. Redăm mai jos conţinutul actului:
„Dacă s-ar întâmpla să mor, doresc să se ştie câteva dorinţe ale mele de care să se ţină seamă. 1) Să fiu îngropat în Ciucea, în grădină. Să slujască un preot de la ţară, fără nicio ceremonie deosebită. Rog pe nevasta mea să facă o criptă unde să fiu aşezat la odihnă şi unde să vie şi ea când o închide ochii. 2) Toată averea rămâne Veturiei. O rog să ţie seama de copiii Claudiei şi ai lui Jeni. Casa de la Ciucea să nu poată fi înstrăinată. Ciucea, 27 mai 1928. Octavian Goga”
Documentul ar putea fi hotărâtor în procesul de revendicare a Complexul Muzeal Octavian Goga de la Ciucea de către urmaşi ai Veturiei Goga. Aceştia au obţinut în octombrie 2015 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anularea actului de donaţie făcut de soţia marelui poet prin care a transferat dreptul de proprietate asupra bunurilor de la Ciucea în favoarea statului român, arată sursa citată. Ulterior, a fost deschis un alt proces în baza Legii 10/2001, cerându-se restituirea integrală a bunurilor Veturiei Goga, pe care aceasta le-a moştenit de la Octavian Goga.
Consiliul Judeţean Cluj a câştigat acest proces, însă, pentru a redeveni proprietar asupra Complexului Muzeal Octavian Goga de la Ciucea, mai are de parcurs nişte paşi.
Muzeul memorial „Octavian Goga” se află chiar la marginea localităţii clujene Ciucea şi se întinde pe domeniu de aproximativ 24 de hectare, care i-a aparţinut fostului poet şi prim-ministru al României. Din cauza lucrărilor de restaurare, muzeul a fost închis mai bine de un an. A fost redeschis în toamna anului trecut, dar lucrările nu sunt finalizate, astfel că vizitatorii pot admira doar o parte din el. Casa care i-a aparţinut poetului maghiar Ady Endre este încă în reparaţii, dar castelul care le-a servit drept locuinţă lui Octavian Goga şi soţiei sale, Veturia, bisericuţa din lemn, mănăstirea sau Mausoleul Iubirii sunt accesibile celor interesaţi. Clădirea-castel, reconstruită de Octavian Goga pe ruinele unui vechi conac ce a aparţinut familiei Boncza, prezintă în detaliu spaţiul care a servit familiei Goga ca locuinţă în ultimii ani de viaţă. Mobilierul este cel original, printre piese aflându-se şi un scrin ce i-a aparţinut lui Avram Iancu şi pe care Goga l-a primit cadou de la un strănepot al acestuia.
Pereţii sunt acoperiţi cu o tapiserie pe care a primit-o cadou poetul, pe când era ministru în Guvernul României, dar şi cu picturi realizate de pictori români, precum Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian sau Camil Ressu. „Multe dintre exponate reprezintă daruri primite de Octavian Goga”, explică referentul Corina Matiş. Conform acesteia, manuscrisele poetului nu sunt expuse, întrucât se află în custodia Academiei Române. La câteva sute de metri de clădire, pe deal, se află Mausoleul Iubirii, monument comandat de Veturia Goga după moartea soţului ei şi a cărui construcţie a durat 20 de ani. Aici se află şi mormintele lui Octavian Goga şi a al soţiei sale. Tot în apropierea castelului este şi biserica de lemn ridicată în 1575 în satul Gălpâia, din Sălaj, care a fost cumpărată în 1939 de Veturia Goga şi adusă la Ciucea. În imediata apropiere este şi o mănăstire de maici, ctitorită de soţia poetului după moartea acestuia.
