Printr-un ordin parafat recent de guvernanţi şi intrat în vigoare în 12 februarie, magazinele duty-free trebuie să-şi epuizeze stocurile de ţigări şi băuturi alcoolice în 45 de zile. La finalul acestui termen, comerţul cu aceste mărfuri va fi interzis. Practic, actul normativ va pune cruce magazinelor de tip duty-free, care din vânzarea de parfumuri de exemplu nu-şi pot permite să plătească chiriile de tip «duty full». Oficial şi teoretic, măsura ar trebui să reducă şi contrabanda cu ţigări. Practic, se vor schimba doar sursele de provenienţă: în loc de ţigări de duty free, contrabandiştii vor vinde ţigări fabricate în garajele ucrainiene. Măsura «năşită» de Blaga va avea şi alte efecte în Maramureş : Primăria Sighetu Marmaţiei pierde vreo 20 de miliarde în acest an şi s-ar putea alege şi cu câteva procese. Dar mai bine detaliem.
Chirie între 236 şi 600 de euro pentru un metru pătrat
Începută în anul aderării României la Uniunea Europeană, povestea duty-free-urilor sighetene are şanse să se încheie la fel cum a început: cu controverse şi ameninţări de procese.
La scurt timp după redeschiderea Podului peste Tisa, autorităţile sighetene s-au gândit să rotunjească veniturile din bugetul local prin închirierea unor terenuri pe care să fie construite magazine de tip duty-free. În acelaşi an, 2007, Consiliul Local a „parafat”, printr-o hotărâre, închirierea unei suprafeţe de teren de circa 300 de mp, în incinta Punctului de trecere a frontierei Sighetu Marmaţiei, pentru funcţionarea unor magazine în regim duty-free. Agenţii economici care au ochit afacerea au fost invitaţi la o licitaţie cu strigare, care pornea de la 15 Euro pe metru pătrat. Numai că, în timpul procedurii de atribuire a contractelor, preţurile au sărit în aer: între 236 şi 600 de Euro pentru un singur metru pătrat, în funcţie de amplasament. După licitaţie a început un adevărat „război rece” între Primăria Sighet, Vamă şi Poliţia de Frontieră. Miza? Amplasamentul magazinelor. La doi ani de la demararea procedurilor, anul trecut, părţile au căzut în sfârşit de acord, dar amplsasamentul iniţial a fost schimbat. Însă preţurile au rămas aceleaşi. Practic, pe aceste tarife, agenţii economici ar fi trebuit să plătească în jur de 20.000 de Euro pentru un magazin. Cei şase agenţi economici care au concesionat teren au ameninţat că, în cazul în care nu vor scădea preţurile, vor da în judecată Consiliul Local. Totuşi, în toamna anului trecut au fost inaugurate două magazine, ceilalţi investitori rămânând în expectativă. Acum, la nici o jumătate de an de la demararea investiţiei, agentul economic e obligat să pună lacăt pe magazin.
Ţigări dintr-un amestesc în care pune şi fân
Deşi capturile de ţigări duty-free ale frontieriştilor sigheteni au fost subţiri, se zvonea că marfa din shop-ul sighetean ajunge în valuri în Ungaria. Culmea e că bârfele spun că printre clienţii duty-free-ului nu se numărau neaparat contrabandiştii, ci persoane cu funcţii importante sau chiar cu epoleţi. Practic, de la deschiderea magazinului, frontieriştii maramureşeni au depistat un singur caz de contrabandă cu ţigări provenite de aici: un bărbat care a aruncat peste gardul PTF Sighet, 520 de pachete de ţigări cumpărate din duty-free.
Însă, «întâmplător», după ordinul de restricţionare a vânzării de ţigări şi alcool în duty-free, capturile frontieriştilor au devenit mai consistente. Deh, dacă trebuie demonstrat scenariul că duty-free-ul e sursă de contrabandă….
Într-un comunicat oficial, frontieriştii explică că amărâta de captură de 2000 de pachete de ţigări e rezultatul unui «schimb operativ de date şi informaţii realizat cu SRI Maramureş», deşi « infractorii » erau doi soţi din Bistriţa Năsăud, de vârstă mijlocie, care transportau ţigări cu maşina.
Dacă pentru o astfel de captură e nevoie de schimb operativ cu SRI, înseamnă că pentru depistarea unui TIR cu ţigări de contrabandă trebuie să colaboreze cel puţin FBI, CIA şi Interpol.
Oricum, cunoscătorii fenomenului contrabandei peste Tisa spun că închiderea duty-free-urilor e apă de ploaie şi că nu va face decât să mărească traficul de ţigări din Ucraina: „Oricum ţigările ucrainiene erau mai ieftine ca cele din duty-free şi micii contrabandişti au reţelele lor. Dar lumea mai cumpăra, că în duty-free sunt ţigări mai de calitate. Cele din Ucraina se fac şi în garaj. Eu ştiu un caz care face ţigări dintr-un amestesc în care pune şi fân, şi le vinde în România”.
În schimb, închiderea magazinelor va lăsa bugetul local al Sighetului fără vreo 20 de miliarde de lei vechi. Viceprimarul Ovidiu Nemeş spune că: „Vă daţi seama că prin această decizie se retrage toată lumea. Noi am investit deja în punct pentru amenajarea terenului o grămadă de bani, iar acum îi pierdem.
Din moment ce nu mai este permisă comercializarea de ţigări şi alcool, n-o să mai rămână nimeni, o să se închidă. Noi pierdem contravaloarea chiriilor, care se ridicau la peste 10 miliarde lei vechi pe an. În total pierdem peste 20 de miliarde pentru că pe lângă chirii pierdem investiţii de câteva miliarde în punctul de trecere a frontierei pentru amenajarea spaţiilor destinate duty-free-urilor. Deci ni se dă peste cap un buget cât se poate de serios”.
Mai mult, statul s-ar putea trezi şi cu câteva procese, dacă agenţii economici vor dori să-şi recupereze investiţiile făcute.
Oamenii din spatele duty-free-urilor
Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, în Sighet erau autorizaţi să desfăşoare activităţi în regim duty-free doi agenţi economici: Emptor SRL Bucureşti, care avea astfel de avize şi pentru punctele de trecere a frontierei Albiţa, Halmeu, Moraviţa, Naidaş, Oancea, Porţile de Fier I, Sculeni şi Siret şi GFS INVESTMENTS România, deţinută de un off-shore din Cipru. Aşa cum presa a arătat, întemeietorul afacerii GFS a fost Răzvan Petrovici, finul lui Virgil Măgureanu. Spre sfârşitul mandatului lui Emil Constantinescu, presa a scris despre legăturile dintre Petrovici şi fiul fostului preşedinte, dar şi despre relaţia acestuia cu Costel Bobic, om de casă al lui Adrian Năstase.
Ioana LUCĂCEL
Mircea CRIŞAN
