Actul semnat de Tișe se referă la câteva dale din beton, la care au apărut fisuri și care s-ar putea rupe și ajunge în motoarele avioanelor. Întreg documentul se bazează pe câteva date din perioada de construcție a pistei, care se referă la apariția respectivelor fisuri și la modalitățile de remediere a acestora.
Interesant este că în ultimii șapte ani, cei de la Consiliul Județean Cluj nu au trimis o astfel de adresă, cu atât mai mult cu cât noua pistă este inaugurată de cinci ani și funcționează la parametri normali.
De exemplu, Alin Tișe se referă la o adresă din 2015 a firmei Geo Arc SRL care a emis o dispoziție de șantier care se referă la ”posibilitatea de smulgere a acestora (n.n. cu referire la posibile bucăți de beton), fapt care ar provoca accidente dezastruoase aeronavelor care tranzitează pista de decolare-aterizare”.
PRIMA EXPERTIZA – LUCRĂRI DE CALITATE
Pentru a se stabili ce sunt cu acele crăpături, care apar la mai toate pistele de decolare – aterizare, a fost comandată o expertiză făcută de expertul Aurel Brândău, care a stabilit că acestea sunt doar de suparafață și că au fost remediate corect ”cu chit elastic pe bază de poliuretan”.
Această expertiză a fost contestată de președintele Consiliului Județean Cluj care a ajuns la concluzia că expertul Brândău nu este atestat pentru a efectua expertize în lucrări de aviație.
În consecință, Alin Tișe a trimis adresa către Autoritatea Aeronautică Română, prin care cere luarea de măsuri urgente. Ce fel de măsuri? Nu știm, dar putem intui și anume închiderea Aeroportului Internațional Cluj-Napoca, condus de David Ciceo, un expert în aviație, pe care Tișe îl vrea plecat din funcție. În luna septembrie, Aeroportul Internațional Cluj a sărbătorit două milioane de pasageri.
A DOUA EXPERTIZĂ
Numai că dorința lui Tișe nu s-a împlinit. Cei de la AAR au luat legătura cu Aeroportul Internațional Cluj și au cerut o nouă expertiză tehnică pentru a stabili dacă pista este sau nu corespunzătoare.
A doua expertiză a fost întocmită de inginerul Radu Duca, care a analizat cele opt dale unde au apărut fisuri, totul fiind realizat pe parcursul lunilor august și septembrie 2018. Au fost prelevate mostre de beton, prin carotarea pistei și s-a ajuns la concluzia că starea acesteia este una ”foarte bună”. ”Pe fiecare dală în parte, valoarea indicelui de degradare Id este mai mare de 85, ceea ce indică o stare existentă foarte bună … Testele pe carotele prelevate din teren – raport Incertrans – mai 208, arată că rezistența minimă la întindere este de 6.58 N/mm. Astfel pentru toate carotele preșevate rezistența se situează peste valoarea admisibilă”, a decis expertul Radu Duca.
Și a doua expertiză indică faptul că afirmațiile celor de la Consiliul Județean Cluj sunt pure speculații.
