Într-un articol anterior am arătat cum Primăria Cluj-Napoca funcționează mai degrabă ca o rampă de lansare pentru interesele dezvoltatorilor imobiliari decât ca o instituție dedicată cetățenilor. În continuare, vă dezvăluim cum mai-marii Clujului s-au strâns în aceeaşi zonă, în jurul unor afaceri imobiliare controversate şi cum, într-un oraş transformat într-o varză urbanistică a la Cluj, betoanele și interesele devin prioritare, în timp ce cetățenii rămân doar spectatori.
Cum a apărut Florin Muntean, fostul şef Transgaz, în schemă
Toate numele grele ale Clujului s-au strâns în acelaşi loc. Mai exact, în afacerile imobiliare de pe controversata stradă Nicolae Steinhardt. Povestea începe cu Victor Nebunu care a achiziționat de la Nicoleta Neag o autorizație de construire pentru suma de 1,2 milioane de euro. În schimbul acestei sume, Nebunu a fost de acord să cedeze spațiile comerciale de la parterul imobilului care urma să fie construit.
Milionarul Florin Muntean, fostul șef Transgaz, cunoscut ca fiind omul lui Vasile Blaga, a intrat în schemă, iniţial cu intenția de a achiziționa mai multe apartamente de la Nebunu pentru fiul său, Florin Muntean Jr. și soția acestuia, cunoscută drept amanta lui Marica. Când a fost să vadă apartamentele, Muntean a remarcat o parcelă lângă blocul proaspăt construit de Nebunu şi i-a propus acestuia o asociere. Astfel, cei doi au convenit să construiască împreună un bloc, iar apartamentele să fie împărțite ulterior. În ciuda unor dificultăți care au apărut în procesul de construcție şi care i-au adus lui Nebunu un prejudiciu care, confomr calculelor sale, se ridică la suma de 600.000 de euro, acesta nu a pornit nicio acțiune în instanță împotriva Nicoletei Neag, la sfatul lui Muntean pentru a nu complica lucrurile. De fapt, Muntean avea planuri mari pentru zona străzii Racovița, unde intenționa să investească într-un proiect imobiliar alături de Neag.
Familia Așchilean, aflată într-o lungă relaţie de amor cu Primăria Cluj Napoca, nu putea lipsi de pe listă
O altă autorizaţie de construire a fost vândută către familia Așchilean, prin firmele Nord Conforest și ACI Cluj, care joacă și ea un rol important în peisajul imobiliar clujean. Frații Așchilean au reușit performanța de a construi o adevărată reţea de afaceri împreună cu Primăria Cluj-Npoca. Dorin Așchilean, „pilonul” Nord Conforest, este și Președinte al Consiliului de Administrație al acestei firme, iar fratele său Ion se află în același rol la ACI Cluj SA. Emil Așchilean, evident, a fost inclus în echipă ca membru al Consiliului de Administrație al Nord Conforest, iar Andrei Ioan Așchilean, fiul lui Ion, este, de asemnea, parte din conducerea firmei.
Recent, aceștia au câștigat un alt contract uriaş cu Primăria Cluj-Napoca: modernizarea Parcului Feroviarilor, în valoare 36,7 milioane lei fără TVA, care va fi cheltuită pentru amenajarea a 5,3 hectare de spațiu verde.
Cele mai multe parcuri din Cluj-Napoca au fost modernizate sau amenajate de firmele fraților Călin, Dorin și Ioan Așchilean, dar aceștia nu apar ca acționari oficiali în toate societățile care au gestionat aceste proiecte. De exemplu, Eco Garden Construct, firma responsabilă pentru amenajarea mai multor parcuri din oraș, este înregistrată pe numele lui Mircea Crăciun, dar, în realitate, acesta este doar un intermediar al fraților Așchilean.
De asemenea, familia Așchilean se află în cercuri apropiate cu persoane influente, precum Sergiu Hossu, fost șef al Cancelariei Primului Ministru, Sorin Apostu, fost primar al Clujului, condamnat pentru mită, și, bineînțeles, cu Emil Boc.
Marele dezvoltator imobiliar „Didu”, fostul cameraman al primarului Boc, a aterizat pe strada Nicolae Steinhardt
Un alt nume care nu putea să lipsească din acest tablou imobiliar este Ovidiu Daniel Moldovan, cunoscut și sub porecla „Didu”, fostul cameraman primarului Emil Boc, care, cu o fexibilitate absoultă, a trectut de la filmat la afaceri imobiliare. Acesta, cunoscut pentru atorizaţiile pe care le obţine pe cumetrii, a achiziționat o autorizație de construire prin firma sa, Digger Construct, pe strada Nicolae Steinhardt.
„Didu” nu doar că obţine autorizaţii pe prietenii, dar nici nu ţine cont de ele. Blocul trebuia să urmeze planurile urbanistice stabilite inițial, însă construcția a fost extinsă, atât pe orizontală, cât și pe verticală, fără a respecta autorizațiile necesare. Această expansiune a depășit nu doar limitele terenului, ci și regimul de înălțime permis, transformându-se într-un amestec de improvizație și sfidare a reglementărilor.
Blocul a depășit Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) de 2,4, stabilit pentru această zonă, ajungând la un CUT de 2,67. Acest lucru s-a întâmplat datorită suprafeței totale de 2776,96 mp construită pe un teren de 1039 mp, o diferență semnificativă față de limitele prevăzute de reglementările urbanistice. Aceste date arată clar că s-a construit mult mai mult decât era permis, iar administrația locală pare să fi închis ochii la aceste abateri, recepționând clădirea fără a ridica vreo obiecție. Mai mult, O altă neregulă semnificativă este reprezentată de etajele „retrase” ale clădirii, care sunt menționate astfel în documentele oficiale. Potrivit normelor, aceste etaje ar trebui să scadă treptat în înălțime, reducându-se suprafața construită pe fiecare nivel superior. În realitate, însă, blocul a fost extins cu un etaj suplimentar, sub pretextul unor „retrageri”, transformând regimul de înălțime într-o recomandare mai degrabă decât într-o regulă strictă. Această abordare a permis dezvoltatorului să își mărească construcția fără a înfrunta direct reglementările urbanistice, o tactică ingenioasă, dar care ridică semne de întrebare privind posibila complicitate a autorităților locale.
Deşi toţi zeii imobiliari ai Clujului s-au adunat în proiectul de pe strada Nicolae Steinhardt, pare că cel mai ambiţios este Florin Muntean. Miza acestuia a fost mult mai mare, nu doar să cumpere câteva apartamente. Ulterior, nu doar să dezvolte un bloc pe strada Steinhardt pe care să-l împartă pe jumătate cu Nebunu. Simţind miros de profit, obiectivul său final era să dezvolte, alături de Neag, un ansamblu rezidențial pe strada Racovița, o zonă cu un potențial imobiliar considerabil. Această poveste o vom detalia, într-un articol viitor, în care vom explora în amănunt planurile imobiliare măreţe ale lui Muntean.
Nedumerirea mea este dacă cei înșirați fac și desfac sau sînt folosiți de o mână nevăzută fără ca ei să știe. Mai e posibilitatea că sînt fațade cu bună știința: li se aruncă firmituri pt serviciu sau sînt șantajați.
Ști-i biata, dar răul pus, cel puțin la vedere, pe seama lor e mare numai dacă amintesc de urîțenia tuturor construcților ridicate după 1989, de la blocuri la case, de la sedii la magazine.
Că vorbim de urîțenie cine oare au gîndit și aprobat schilodirea copacilor din oraș? Nu am nici o îndoială că cei ce-au gândit mîrșăvia lovesc cu bună știință sufletul oamenilor.
Bine ca de neveste n-au grijă… faceți Bhaa și desfaceți, numai voi și peste alții treceți ca peste morminte-n cimitir, luați tot , gratis dacă vă dă Boc, și plângeți-vă ca niște coorve ca pe voi nimeni nu v-ajuta::)))
Piticu e cel mai șmecher, după Iohanis. Noroc că nu e nemuritor, altfel nu scăpăm de el!