Bugetul local este “găurit” de firme care merg pe pierdere şi nu îşi achită obligaţiile fiscale. Unele dintre ele se află pe “lista neagră” a Primăriei de mai mulţi ani, iar datoriile cresc de la an la an. Faţă de anul fiscal precedent, clasamentul marilor datornici s-a schimbat pe ici colo. Ca urmare a intrării în faliment, a ieşit de pe listă Cluj Arena, care avea o datorie de 15 milioane lei.
Pe locul 1 în topul datornicilor la bugetul local se află RADEF Româniafilm Bucureşti R.A. cu o datorie de 3.768.226 lei. Regia este datoare către Primăria Cluj-Napoca prin Cinematograful Florin Piersic, care se află în subordinea RADEF Româniafilm, alături de alte 15 cinematografe din ţară. Faţă de anul trecut, datoria regiei a crescut cu aproape 160.000 lei.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, din 2013 încoace RADEF merge pe pierdere. De exemplu, în anul fiscal anterior, regia a avut o pierdere de peste 2 milioane lei. Dacă la bugetul local din Cluj-Napoca, datoria RADEF se apropie de 3,8 milioane lei, datoriile totale pe care le are regia sunt de peste 22,4 milioane lei. Numărul mediu de salariaţi pe care îi are RADEF este de 122.
Cartierul Tineretului, o ţeapă răsunătoare
Locul 2 este ocupat de Cartierul Tineretului Cluj SRL, cu o datorie de 3.721.844 lei. Suma pe care firma o datorează către bugetul local al municipiului Cluj-Napoca este mai mare decât anul precedent cu aproximativ 354.000 lei.
Conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor, Cartierul Tineretului Cluj SRL nu mai avea anul trecut niciun angajat şi înregistra o pierdere de peste 647.000 lei, iar totalul datoriilor se ridică la 4,5 milioane lei.
Firma a fost înfiinţată în anul 2007 cu scopul de a dezvolta proiectul imobiliar Cartierul Tineretului, după ce Primăria a semnat un contract de asociere cu Polus Real Estate. Urma ca pe un teren de 200 de hectare să fie ridicat un întreg cartier de locuinţe, dar timp de zece ani nu s-a făcut nimic. Ultimii ani au fost marcaţi de procese şi certuri, existând riscul ca administraţia publică locală să piardă 100 de hectare din totalul de 200 după ce Polus Real Estate a cerut dizolvarea firmei Cartierul Tineretului SRL şi împărţirea patrimoniului, adică terenul de 200 de hectare al Primăriei. Anul trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat decizia Curţii de Apel Cluj de dizolvare a societăţii Cartierul Tineretului şi astfel Primăria nu a pierdut jumătate din teren.
Proiectul imobiliar Cartierul Tineretului este unul dintre eşecurile răsunătoare în care este implicată Primăria. Pe lângă faptul că nu s-a pus nici măcar o piatră la bază dintr-un întreg cartier promis, acum administraţia publică locală se mai trezeşte şi cu găuri în buget din cauza neplăţii obligaţiilor fiscale de către societatea Cartierul Tineretului SRL.
Locul 3 este ocupat de SC Unirea SA, cu o datorie de 1.810.248 lei. Această firmă a fost datoare şi anul trecut la bugetul local. Faţă de anul precedent, suma a crescut acum cu aproximativ 110.000 lei.
SC Unirea SA a avut anul trecut un profit de 120.000 lei şi pierderi zero, conform informaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor. În alţi ani în schimb, SC Unirea SA a avut pierderi foarte mari. De exemplu, în 2013, pierderile au fost de 2,8 milioane lei, în 2014, au fost de 2,4 milioane lei. În 2010, la fel. În 2010 şi în 2011, pierderile au fost de câteva sute de mii de lei.
Cifra de afaceri netă este de aproape 5 milioane lei, veniturile totale sunt de aproximativ 7,4 milioane lei, iar cheltuielile sunt de aproximativ 7,3 milioane lei.
SC Unirea SA este fosta întreprindere Unirea din perioada comunistă, de pe platforma Clujana. A fost privatizată după 1989, când s-a transformat în SC Unirea SA, al cărei acţionar majoritar este BEN BEN SERV SRL, controlată de Ioan Bene. După privatizare, încet, fosta întreprindere Unirea a intrat în declin până când a ajuns o ruină, cu pierderi foarte mari.
O firmă cu profit de 1,7 milioane datoare la bugetul local
Locul 4 revine firmei SC Gormet SRL, cu o datorie la bugetul local de 679.644 lei. Faţă de anul trecut, datoria Gormet SRL a crescut cu 372.000 lei.
Gormet SRL a avut anul trecut un profit de aproape 1,7 milioane lei şi datorii de aproape 63 milioane lei. Deci, datoriile pe care firma le are la bugetul local al municipiului Cluj-Napoca sunt doar o firimitură în comparaţie cu suma totală. Cifra de afaceri netă este de aproximativ 38 milioane lei, veniturile totale sunt de aproape 53 milioane lei, iar cheltuielile sunt de aproape 51 milioane lei.
SC Gormet SRL are un număr mediu de 219 salariaţi, obiectul de activitate fiind fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice.
Celelalte firme de pe “lista neagră” a Primăriei au datorii mult mai mici în comparaţie cu Top 4 datornici. Sumele variază între 100.000 şi 245.000 lei.
Falimentul a scăpat Cluj Arena de datorii
Până acum două săptămâni, în fruntea datornicilor se afla Cluj Arena, cu o datorie la Primărie de 15 milioane lei. Falimentul a scăpat însă Cluj Arena de datorii şi automat aceste sume neplătite către bugetul local au fost şterse şi din evidenţa administraţiei publice locale.
Managementul defectuos a dus Cluj Arena la faliment. Consiliul Judeţean Cluj nu a apelat la specialişti pentru asigurarea conducerii Cluj Arena SA (societatea care a fost înfiinţată pentru administrarea stadionului), ci a angajat membrii de partid, care s-au dovedit incompetenţi. Astfel a ajuns Cluj Arena la datorii de 29 milioane lei, din care 15 milioane lei către bugetul local, 13 milioane lei către Finanţe şi restul către furnizori. S-a declarat falimentul societăţii şi a scăpat de datorii. Acum trebuie realizat un plan de revigorare pentre repunerea pe picioare a Cluj Arena SA.
Primăriile din toată ţara sunt obligate să afişeze lista datornicilor la bugetul local. Această obligativitate revine ca urmare a Legii nr. 207/2015 privind Condul de Procedură Fiscală. Fiecare primărie îşi stabileşte plafonul de datorii de la care începe să facă publice numele datornicilor. În cazul Primăriei Cluj-Napoca, limita a fost stabilită la 100.000 lei.
“Organele fiscale au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie listă a debitorilor persoane fizice şi juridice care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii. Lista se publică trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare şi cuprinde obligaţiile fiscale restante la sfârşitul trimestrului şi neachitate la data publicării listei, al căror plafon se stabileşte astfel: a) în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central, prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.; b) în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin hotărâre a consiliului local”, se precizează în Legea br, 207/2015.
Înainte de publicare, obligaţiile fiscale restante se notifică debitorilor. În termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal competent operează modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii.
