Topul Național al Firmelor, un fiasco de zile mari. Etalonul mediului de afaceri din  România a devenit o glumă

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) organizează anual Topul Național al Firmelor, un eveniment care, în teorie, ar trebui să fie un reper pentru mediul de afaceri, un clasament al celor mai competitive firme din România. Cu toate acestea, CCIR – singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări, a demonstrat că în spatele topului se ascund alte interese. Astfel, nu de puține ori se ajunge în situația în care firmele care au arătat că au virat sume colosale la bugetul de stat, rămân în umbra unor societăți mediocre. 

În ultimii ani, Topul Național al Firmelor din România a devenit mai mult decât o simplă competiție de excelență în afaceri, a devenit o scenă a paradoxurilor economice și o sursă de îngrijorare pentru mediul de afaceri serios și dedicat. 

Ediția din 2023 a acestui clasament a stârnit critici și nedumeriri, dând naștere unor întrebări legitime cu privire la criteriile și corectitudinea evaluării. 

Gala Topul Naţional al Firmelor, ediţia XXX, va avea loc în data de 2 noiembrie 2023. CCIR se laudă că în cadrul evenimentului vor fi prezentate cele mai performante companii din șapte domenii de activitate: industrie; servicii; comerț; turism; cercetare-dezvoltare și high-tech; agricultură, silvicultură și pescuit; construcții. 

Realitatea dezvăluie însă că reprezentanții CCIR nu au avut în vedere performanța când au stabilit criteriile de evaluare pentru întocmirea topului. 

Contribuțiile plătite către bugetul de stat, ignorate de CCIR

Un exemplu elocvent al devierii acestui top de la scopul său inițial este clasarea pe primul loc la categoria întreprinderi mijlocii, secțiunea servicii, a societății Riposta Trans SRL, deținută de afaceriștii Teodor Pop și Mariana Biriș, despre care vom discuta pe larg într-un material ulterior. Cu toate că se află în fruntea ierarhiei, cifra de afaceri a acestei companii pare să nu corespundă cu importanța economică reală pe care o presupune un astfel de titlu. Mai mult decât atât, contrar logicii economice, Riposta Trans SRL a contribuit cu cinci ori mai puțini bani la bugetul de stat decât firma aflată pe locul doi, Coral Impex SRL.

Clasamentul Topul Național al Firmelor se bazează pe următorii indicatori economici: cifra de afaceri netă; profitul din exploatare; rata profitului din exploatare; eficienţa utilizării resurselor umane și eficienţa utilizării capitalului angajat.

O comparație sumară între cele două societăți dezvăluie că societatea Riposta Trans a contribuit la bugetul de stat cu puțin peste 2,2 milioane de lei, în timp ce Coral Impex a plătit statului 10,2 milioane de lei în anul 2022. Firma plasată de CCIR în fruntea ierarhiei a avut anul trecut un număr mediu de 57 de angajați, o cifră de afaceri de 31.840.184 de lei și un profit net de 5.166.246 de lei. De cealaltă parte, societatea clasată pe locul II a avut în anul 2022 un număr mediu de 221 de angajați, o cifră de afaceri de 34.151.920 de lei și un profit net în valoare de 282.292 de lei.  Diferența dintre profitul realizat de cele două societăți este influențată de numărul de angajați plătiți. În ciuda acestui fapt, reprezentanții CCIR nu au ținut cont de câte locuri de muncă au generat cele două afaceri. 

Acest paradox fiscal aruncă o umbră asupra credibilității Topului Național al Firmelor, transformându-l într-un instrument de evaluare discutabil. Într-o perioadă în care statul are nevoie de resurse financiare substanțiale pentru a susține diverse proiecte și a îmbunătăți infrastructura, este inacceptabil ca o companie clasată pe primul loc să aducă mai puțini bani la buget decât o firmă care ocupă o poziție inferioară în clasament.

Mai mult, metodologia de evaluare a topului pare să favorizeze cifrele de afaceri mai mici și contribuțiile fiscale reduse. Astfel, cu cât o companie realizează o cifră de afaceri mai mică și virează mai puțini bani la buget, cu atât pare să primească mai multe puncte și să aibă șanse mai mari de a ocupa prima poziție. Această abordare distorsionată subminează esența competiției și încurajează practici care nu aduc beneficii reale economiei naționale.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF). Organizatorii susțin că rezultatele consemnate de TNF reflectă nivelul de creștere economică din țara noastră și totodată oglindesc extinderea companiilor românești pe piața internațională. Cu toate acestea, imaginea oglindită pare să fie distorsionată de alte interese. 

Fostul președinte al CCIR, condamnat la închisoare

Fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrii a României, Mihail Vlasov, a avut grijă să mânjească fața instituției, după ce a fost condamnat în toamna anului 2020 la 8 ani de închisoare de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Vlasov a fost acuzat de procurorii DNA că între 2008 și 2014 a abuzat de funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României pentru obţinerea unor foloase materiale personale şi pentru persoane din anturajul său, în detrimentul instituţiei pe care o reprezenta.

Potrivit anchetatorilor, acțiunile sale au prejudiciat Camera de Comerţ și Romexpo, la care Camera de Comerț este acţionar majoritar cu peste 48 de milioane de lei.

„După ce a preluat conducerea CCIR, Mihail Vlasov a întreprins acţiuni astfel încât bani din bugetul instituţiei să ajungă la diverse entităţi/societăţi comerciale, în scopul sprijinirii intereselor materiale proprii sau ale unor membri de familie, prin încheierea de contracte şi convenţii. Concret, el şi-a folosit autoritatea şi influenţa faţă de inculpatele Ştefănescu, Grigorescu şi Suciu, pe care le-a determinat să semneze contracte în fals, având drept scop însuşirea şi respectiv folosirea resurselor materiale ale celor două entităţi”, spun anchetatorii.

Procurorii au reținut că Mihail Vlasov a direcționat sume de bani sau a pus la dispoziţie imobile din patrimoniul CCIR şi Romexpo la preţuri derizorii, în beneficiul său și al familiei sale, prin contractele semnate, de închiriere, de prestări servicii, de colaborare sau de asistenţă juridică cu cabinetul său de avocat.  

„Mihail Vlasov şi-a însuşit sume de bani din bugetul CCIR, pe care le-a cheltuit în interes propriu, după cum urmează: suma de 47.599.382,90 lei retrasă din ‘Fondul la dispoziţia biroului de conducere/Fond la dispoziţia preşedintelui’, prevăzut în bugetul CCIR, ridicată în numerar, pe bază de dispoziţii de plată către casierie; suma de 702.487,68 lei retrasă din contul bancar al CCIR, prin plăţi efectuate cu cardul către mai multe cazinouri, pentru participarea la jocuri de noroc, fără să o restituie”, spune DNA.