Judecatoarea Codruta Cataranciuc, de la Sectia Civila a Judecatoriei Cluj-Napoca a obligat IPJ Cluj, IGPR si Ministerul Afacerilor Interne sa-i plateasca in solidar daune morale de 20.000 de lei clujeanului Simion Toader Bors-Uifalean, retinut de DIICOT in aprilie 2014 sub acuzatia de acces ilegal la un sistem informatic. Iar in aceste zile, la Tribunalul Cluj incepe faza a doua a acestui dosar, dupa ce MAI, IGPR si IPJ Cluj au atacat sentinta de la fond. Primul termen al apelului este programat joi, 22 noiembrie 2018, scrie luju.ro.
Uifalean – aparat de avocatul Anatol Panzaru, din Baroul Cluj – solicitase instantei daune de 90.000 de lei. El a fost trimis in judecata prin rechizitoriul din data de 06.10.2014, intocmit de catre procuroarea de caz Andreea-Doina Sotelecan, de la DIICOT – Serviciul Teritorial Cluj, in cauza nr. 126/D/P/2013, pe motiv ca ar fi furat bani de pe mai multe carduri bancare, precum si ca ar fi incercat sa sparga site-ul Presidency.ro, al Administratiei Prezidentiale.
Statul roman – acaparat in acea perioada de Sistemul ticalos – a inteles sa-si bata joc de un cetatean al sau, tinandu-l in arest preventiv ca si cum ar fi fost ultimul talhar. Acolo, in arest, gardienii „aveau inclinatii mafiote” (este chiar sintagma retinuta de judecatoare din marturia inculpatului) si faceau presiuni asupra lui Bors-Uifalean. Presupusul hacker a fost tinut intr-o celula infecta, fara grup sanitar, cu peretii manjiti de fecale si masurand doar 2 metri patrati, la jumatatea standardului stabilit de CEDO. Mai grav: barbatul a fost plasat alaturi de persoane acuzate de camatarie, santaj si alte infractiuni violente, „intregul climat contribuind la tortura psihica” si la inrautatirea starii de sanatate a inculpatului.
Ministerul de Interne a atacat deja cu apel sentinta civila nr. 3000/2018 pronuntata de judecatoarea Codruta Cataranciuc in dosarul nr. 4258/211/2017.
Iata cele mai importante pasaje din sentinta:
„Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul instantei in data de 01.03.2017, reclamantul Bors Uifalean Simion Toader a solicitat, in contradictoriu cu paratii Inspectoratul de Politie Judetean Cluj, Inspectoratul General al Politiei Romane, Statul Roman – prin Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne, obligarea acestora din urma, in solidar, la plata daunelor morale in cuantum de 90.000 lei si a dobanzii legale de la data introducerii actiunii si pana la achitarea integrala a sumei pretinse. Cu cheltuieli de judecata.
In motivare, reclamantul a aratat ca a fost arestat preventiv in perioada 17.04.2014 – 16.10.2014, fiind incarcerat la Centrul de Retinere si Arest Preventiv din cadrul Inspectoratului de Politie Cluj. In perioada 16.04.2014 – 23.04.2014 a fost repartizat pe sectia B, camera 4, iar ulterior a fost mutat pe sectia A, in camera nr.5. Conform sustinerilor reclamantului, gardienii aveau inclinatii mafiote, exercitand presiuni asupra sa pe intreaga perioada a detentiei, iar camera in care a stat avea dimensiunea de 2m/1m, era intunecata, luminata doar de un neon montat deasupra usii, pe exterior. Peretii incaperii erau murdari cu materii fecale, iar celula nu avea grup sanitar. Spatiul destinat plimbarii zilnice era constituit de boxe de 6m/5m, acoperite cu un material plastic mat, iar mancarea era necorespunzatoare. Pe perioada arestului, reclamantul a fost mutat alaturi de persoane acuzate de camatarie, santaj si alte infractiuni violente, intregul climat contribuind la tortura psihica. Starea de sanatate a reclamantului s-a inrautatit, acesta acuzand dureri de cap, de spate, in zona colonului si a prostatei, ameteli si lesinuri. (…)
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In fapt, reclamantul Bors Uifalean Simion Toader a fost detinut in Centrul de retinere si arest preventiv din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Cluj in perioada 17.04.2014 – 16.10.2014, din care in perioada 16.04.2014-23.04.2014 a fost repartizat pe sectia B, camera 4, iar ulterior a fost mutat pe sectia A, in camera nr.5. Conform raspunsului formulat de paratul Inspectoratul de Politie Judetean Cluj (f.12), camera 4 de pe sectia B de detinere are o suprafata de 4,49 mp, este dotata cu doua paturi, iar in perioada incarcerarii reclamantului, acesta s-a aflat singur sau impreuna cu alta persoana privata de libertate. Camera nr. 5 de pe sectia A are o suprafata de 11,31 mp, este dotata cu trei paturi, iar in perioada incarcerarii reclamantului, acesta s-a aflat singur sau impreuna cu 1-2 persoane private de libertate. Aceste camere de detinere nu aveau ferestre catre exterior, incalzirea se facea prin intermediul unor conducte de apa, iar temperatura constanta era de 22-25 grade Celsius. Accesul la grupurile sanitare se facea pe baza unei solicitari din partea persoanei arestate. Dreptul la plimbare zilnica era asigurat timp de o ora, iar persoanele incarcerate beneficiau de 3 mese/zi, mancarea fiind asigurata de Penitenciarul Gherla, in baza unui contract care respecta prevederile legale in materie. Fata de cele constatate, paratul Inspectoratul General al Politiei Romane a concluzionat ca, raportat la legislatia in vigoare referitoare la modul de organizare si conditiile de detentie necesar a fi asigurate persoanelor private de libertate (HG nr. 1897/2006, Legea nr. 254/2006, Ordinul MJ nr. 2714/C/2008), Centrul de retinere si arestare preventiva din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Cluj nu indeplineste conditiile in vederea functionarii intr-un cadru legal.
Relativ la conditiile detentiei, din raportul APADOR-CH din data de 25.09.2013, reies urmatoarele (f.8): Centrul de retinere si arest preventiv Cluj dispune de 27 de camere de detentie, amplasate in sectoarele B si C. In sectorul A exista doar o camera ocupata la momentul intocmirii raportului. Camerele de detinere nu erau prevazute cu toalete proprii, existand doar doua grupuri sanitare pe holurile arestului. Aceste grupuri sanitare erau insalubre, urat mirositoare, prevazute cu WC-uri turcesti si pline de rugina. Pentru a avea acces la aceste toalete, persoanele detinute trebuie sa fie insotite de angajatii arestului. In camere, saltelele de pe paturi erau murdare si vechi, iar unele incaperi nu erau prevazute cu surse de lumina artificiala. Din acelasi raport a mai rezultat ca hrana era furnizata de Penitenciarul Gherla, iar masa se servea in camere. Arestatii isi puteau cumpara saptamanal alimente, pe baza unei liste pe care o intocmeau, angajatii arestului cumparand produsele din comunitate.
Din dosarul medical al reclamantului a reiesit ca, atat la incarcerarea acestuia, cat si la punerea sa in libertate, starea sa era normala din punct de vedere clinic (f.83 si urm.). In buletinul de analize din data de 16.04.2014 s-a consemnat un diagnostic de “agresiune”, reclamantul prezentand o contuzie in zona cervico-dorsala, contractura musculara paravertebrala si o contuzie pe genunchiul drept. (…)
In speta, din cuprinsul probatoriului administrat a reiesit, fara putinta de tagada, ca in perioada detinerii reclamantului in Centrul de retinere si arest preventiv din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Cluj nu au fost respectate normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor private de libertate. De altfel, paratul Inspectoratul General al Politiei Romane a recunoscut ca acest centru nu indeplineste conditiile in vederea functionarii intr-un cadru legal. (…)
Modalitatea in care s-a executat masura lipsirii de libertate a reclamantului in Centrul de retinere si arest preventiv din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Cluj, referitor la conditiile de detentie a lezat integritatea fizica, psihica, demnitatea reclamantului, incadranduse astfel in sfera tratamentelor inumane si degradante.
Instanta observa ca au existat anumite deficiente majore in ceea ce priveste conditiile din Centrul de retinere si arest preventiv: dependenta de agenti pentru satisfacerea nevoilor fiziologice, in contextul insuficientei numarului de politisti care asigurau escortarea arestatilor, lipsa posibilitatii de aerisire a spatiului (decat de pe holul centrului), care se afla la demisolul cladirii, refularea frecventa a canalizarii si mirosurile insuportabile, insuficienta aerului respirabil, inexistenta unor aparate de ventilare, umiditatea ridicata, lipsa luminii naturale, igrasia, mucegaiul din pereti, spatiul restrans al camerelor de detentie, incalzirea necorespunzatoare. In acelasi timp, persoanele incarcerate nu aveau posibilitatea mentinerii igienei proprii. Faptul ca pe holuri erau amenajate grupuri sanitare la comun, care permiteau imbaierea de doua ori pe saptamana, reprezinta o incercare insuficienta de ameliorare a conditiilor de detentie, in lipsa unui dus obligatoriu in fiecare camera de detentie. Este evident ca s-a depasit nivelul inevitabil de suferinta inerenta simplei lipsiri de libertate a unei persoane, fiind de natura sa lezeze (n.r. demnitatea umana).
Pe cale de consecinta, instanta va retine savarsirea unei fapte ilicite prin nerespectarea normelor minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor private de libertate, fapt ce a prejudiciat drepturile reclamantului, provocandu-i suferinte fizice si psihice si lezandu-i demnitatea. (…)
Vezi continuarea pe luju.ro
