Tortura „la liber”

Proiectul noului Cod de Procedură Penală, adoptat de Guvern şi înaintat Parlamentului, prevede la art. 100 alin. 5 că „Probele derivate din probele prevăzute în alin.1 („obţinute în mod nelegal”) şi 3 („obţinute prin tortură, tratamente inumane sau degradante”) nu se exclud dacă probele obţinute în mod nelegal sunt folosite în condiţiile alin. 2”. Iar alin. 2 permite folosirea probelor obţinute nelegal “în mod excepţional”, cu  precizarea ipocrită “atunci când prin aceasta nu este încălcat caracterul echitabil al procesului penal”, arată un comunicat al asociaţiei.

Apador-CH subliniază că tortura şi tratamentele inumane sau degradante sunt interzise în toate ţările membre ale Consiliului Europei şi în toate ţările care au ratificat Convenţia ONU împotriva torturii. “Nicio situaţie, oricât de gravă ar fi- “stare de război sau acte de terorism”-, nu permite recurgerea la aceste metode condamnabile. Prin alineatele 2 şi 5 din art. 100, Guvernul României încalcă obligaţiile pe care şi le-a asumat prin ratificarea documentelor internaţionale cu privire la protejarea drepturilor civile şi interzicerea torturii (Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Convenţia pentru Prevenirea Torturii, Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, Convenţia împotriva Torturii etc.) Apador-CH  cere guvernului României să elimine în totalitate art.100  din proiectul noului Cod de Procedură Penală. Probele obţinute nelegal sau, şi mai grav, prin tortură, nu corespund în niciun fel noţiunii esenţiale de „proces echitabil”, mai arată comunicatul asociaţiei.
 
Hibele codului tradiţional

Mai mult, conform specialiştilor, noul Cod Penal va face ca România să devină un rai al infractorilor. Juristul şi fostul consilier prezidenţial, Valentin Ionescu, atrage atenţia asupra faptului că noul Cod Penal român, aşa cum se va trimite la Parlament, poate să facă adevărate ravagii în ţară. Conform  iniţiatorilor noului cod penal, actul legislativ se bazează pe “tradiţia legislaţiei penale” româneşti şi se “racordează la curentele de reglementare actuale ale unor sisteme juridice de referinţă în dreptul penal european”. „La pedepse privative de libertate se aplică cumulul juridic exact ca şi în codul vechi, adică se aplică pedeapsa cea mai grea, în loc să se adune pedepsele pentru fiecare infracţiune în parte (cumul aritmetic). Cred că este o eroare de evaluare, mai ales în cazul omorului, situaţie în care o persoană nu are resurse de îndreptare prin executarea pedepsei, iar închisoarea nu are rol de îndreptare. Unor specimene precum Gorbunov sau rromul de la Veszprem pedeapsa nu serveşte la îndreptare, ci la protecţia societăţii. Ei sunt iremediabil pierduţi. Aşadar, în caz de crimă sau concurs de infracţiuni grave se impunea pedeapsa detenţiei pe viaţă sau aplicarea cumulului aritmetic, nicidecum a celui juridic, fără să se pună vreodată în discuţie eliberarea condiţionată”, consideră juristul Ionescu.

Noul Cod Penal reglementează “suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dacă s-a aplicat o pedeapsă cu închisoarea de cel mult 3 ani sau cel mult 4 ani în caz de concurs de infracţiuni ori pluralitate intermediară” (art.92).  „Dacă în prezent, instanţele eliberează criminali, mă întreb ce se va întâmpla dacă judecătorii dispun suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În principiu, ar putea beneficia de suspendarea executării pedepsei persoanele condamnate care au înlesnit sinuciderea altei persoane ori pentru ucidere din culpă (de pildă, nesimţiţii care ne calcă cu maşina când ei vorbesc la telefon), lovire, vătămare corporală (care îţi poate crea o infirmitate pe viaţă), vătămare corporală din culpă, rele tratamente aplicate minorului, sclavie, ameninţare, şantaj, hărţuire, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală de minori, furtul, furtul calificat, abuzul de încredere, gestiune frauduloasă, înşelăciune, distrugere, toate infracţiunile de serviciu (mită), ca să dau doar câteva exemple. Chiar dacă o parte din infracţiunile pe care le-am enumerat prevăd limite minime ce pornesc de la câteva luni, iar limitele maxime depăşesc 3 sau 4 ani, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi dispusă de judecător la aplicarea unei pedepse cu închisoarea de cel mult 3 ani”, este de părere fostul consilier prezidenţial.

Găinarii, liberi pe străzi

Mai mult, şi procurorii contestă proiectul de Cod Penal, considerând că unele prevederi contravin Constituţiei. Potrivit procurorilor, modificările aduse reflectă o tendinţă evidentă de limitare a atribuţiilor anchetatorului, lipsindu-l de instrumentele care îi permit să-şi îndeplinească, într-un mod eficient, rolul constituţional. Pe de altă parte, DNA consideră că aplicarea noilor prevederi va prelungi nepermis de mult sau chiar va bloca soluţionarea dosarelor privind infracţiuni de corupţie.

Culmea ironiei face ca prin intermediul noului Cod Penal, Gigi Becali să scape de acuzaţiile care i se aduc în Dosarul “Valiza”. Noul Cod Penal, adoptat de Guvernul Românei şi trimis la vot în Parlament, prevede că fotbalistul nu mai e asimilat unui funcţionar. Astfel, premierea fotbaliştilor de la Universitatea Cluj nu mai poate fi socotită mită. O altă prevedere interesantă a noului Cod Penal este scăderea vârstei la care poate fi cercetat un minor. Conform noului pachet legislativ, limita de vârstă de la care este posibilă cercetarea penală a minorului a fost redusă la 13 ani, după ce Guvernul a adoptat proiectele de Lege de modificare a Codului Penal, a Codului de Procedură Penală şi proiectul de Lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Noul Cod de Procedură Penală nu le va mai permite judecătorilor să trimită dosarele penale înapoi la procurori pentru refacerea anchetelor şi le va da avocaţilor dreptul de a consulta, în timpul urmăririi penale, toate actele dosarului în care sunt inculpaţi clienţii lor. Noul Cod prevede că o anchetă penală va avea două etape. Mai întâi va avea loc faza de investigare a faptelor, în cadrul căreia procurorul va căuta să stabilească dacă în cauză a avut loc o infracţiune . În această fază, cei cercetaţi vor purta denumirea de „suspecţi” şi vor deveni „inculpaţi” doar în momentul în care din investigaţii va rezulta că au comis fapte penale. În acest moment se va trece la faza a doua a anchetei, cea de investigare a persoanei. De asemenea, codul prevede ca procurorul să poată renunţa la urmărirea penală şi la trimiterea în judecată a persoanelor găsite vinovate de infracţiuni minore, acestea fiind sancţionate, în schimb, doar cu amendă, care trebuie confirmată de un judecător.

Reportofonul interzis

Noul act normativ conţine câteva prevederi interpretabile, care pot afecta libertatea presei şi dreptul la libera exprimare. Este vorba de art. 217, privind “deţinerea ilicită de mijloace tehnice de interceptare”, care pedepseşte cu închisoare până la 3 ani sau amendă “deţinerea, confecţionarea, instalarea sau comercializarea, fără drept, de mijloace tehnice destinate interceptării”. Insuficient clarificat, acest articol naşte temerile presei, întrucât prin lege numai anumite instituţii de stat sunt autorizate să facă interceptări. Iar diferenţa dintre mijloacele tehnice ale presei diferă de cele ale serviciilor abilitate doar prin miniaturizare şi performante.

Ştefan Trandafir