La începutul lunii noiembrie, statul român și-a luat „rămas bun” de la 2.000 de hectare de teren și vegetație, după ce Prefectul judeţului Mureş, Mara Togănel, a semnat titlul de proprietate în favoarea urmaşilor lui Banffy Laszlo. Reamintim că „șeful” familiei, Daniel Banffy, a fost declarat criminal de război, iar averea sa a fost confiscată de către tribunalul militar. Cu toate acestea, familiei sale i s-au restituit proprietăţi de păduri de zeci de mii de hectare, iar acest jaf continuă sub privirile autorităților și nu numai. 

Ioan Sabău-Pop, profesor universitar și avocat specializat în dreptul civil și funciar, a vorbit despre această retrocedare ca fiind doar „vârful icebergului”, în condițiile în care există numeroase probleme în ceea ce privește restituirile de proprietate. 

Pentru a înțelege mai bine cum s-a ajuns aici, ca urmașii de criminali de război și familii maghiare ce au primit odată bani pentru proprietăți să li se ofere mii de hectare de teren cu păduri și vegetație, trebuie să reamintim de reformele care s-au făcut de-a lungul timpului. Mai exact, în 1921, foștii mari proprietari au fost expropriați, în condițiile în care statul român își dorea să progreseze, să avanseze și să facă rânduială în țară. 

Reamintind de Tratatul de la Trianon, majoritatea maghiarilor din Ardeal au decis să plece, motiv pentru care proprietățile lor au fost luate de către statul român contra unor sume de bani consistente. 

Prof. Ioan Sabău-Pop

„În acea perioadă, reforma agrară a fost foarte mult lăudată de oameni politici importanți, reforma fiind cea mai progresistă din Europa. Pe de altă parte, statul român a fost angrenat într-o serie de proceduri judiciare interne și internaționale, prin care, cu acordul statului, s-a acordat plata multor despăgubiri în aur a echivalentul a 4,5 tone aur”, a declarat avocatul Sabău-Pop. 

Revenind la cei peste 2.200 de hectare de pădure, din comuna Răstoliţa, „cedați” urmaşilor lui Banffy Laszlo, avocatul consideră comunicatul de presă intitulat „Instanța de judecată a obligat prefectul județului Mureș la semnarea titlului de proprietate în favoarea urmașilor lui Banffy Laszlo”, subiectul fiind „Emiterea titlului de proprietate nr. 12968 în favoarea numiților Banffy L. Eva-Maria- Rozalia-Helena-Johanna și Banffy Josika Imre Laszlo moștenitori ai defunctului Banffy Laszlo” unul mincinos. 

„În situația despre care ați menționat, s-a dat un titlu de proprietate de către Comisia Județeană, semnat de prefectul județului care este președintele Comisiei. Aici s-a procedat la o minciună neoliberală ieșită din gura semnatarului acestui ordin. În spatele acestui titlu și proces care s-a finalizat sunt o serie de adevăruri nespuse. În perioada 2004-2008, s-a dat Legea 247 prin Fondul Funciar, Comisia Județeană, având în perioada respectivă în fruntea instituției o persoană tot din acest partid pseudoliberal și care a lăsat „dezghețul să meargă”, adică această Comisie nu și-a procurat documente din arhiva națională. Comisia Județeană nu a făcut nimic ca să se afle adevărul și să reconstituie doar în favoarea acelor persoane care sunt îndreptățite. Drept urmare, membri Comisiei Județene, conducerea, trebuia să ceară specialiști care să verifice care este situația acelor suprafețe mari de pădure. Ei au făcut abuzuri”, a spus Ioan Sabău-Pop. 

Hidrocentrala de la Răstolița

Prefectul județului Mureș a semnat titlul de proprietate, identificat ca urmare a Hotărârii judecătorești nr. 1803/6 octombrie 2010 rămasă definitivă și irevocabilă prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea urmașilor lui Banffy Laszlo cu privire la suprafața de 2.260,81 ha teren cu vegetaţie forestieră, precum și obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar Răstolița la punerea în posesie și a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş la emiterea titlului de proprietate.

În Răstolița, județul Mureș, există o hidrocentrală încă din 1980, iar în urma pierderii terenurilor în favoarea familiei Banffy, riscul ca aceasta să rămână în ruină este foarte mare. Ioan Sabău-Pop a declarat că a cunoscut foarte bine echipele de lucru și conducătorii, care s-au dedicat acelei hidrocentrale, dar din cauza că zona este protejată, se pune probleme închiderii acesteia, iar acum, cu retrocedările de teren, situația devine mai complicată. 

Statul român mângâie pe cap UDMR-ul și-i oferă tot ce vrea 

Mai mult decât atât, anul acesta, instanța de judecată a obligat comisia locală din Răstolița și Comisia Județeană să plătească penalități de 1.000 de lei pe zi de întârziere, până la emiterea titlului de proprietate. Potrivit sentinţei, Comisia Judeţeană avea la dispoziţie 3 luni de la data comunicării Hotărârii – 01.08.2022 – pentru emiterea titlului de proprietate, în caz contrar urmând a fi aplicate penalităţile.

Ioan Sabău-Pop a reamintit că în 2019 a cerut parlamentarilor din acea vreme modificarea textului legal, prin care instituțiile publice să nu fie obligate să plătească penalități până la emiterea titlului de proprietate, lucru ce nu s-a mai întâmplat. Avocatul a amintit de foștii prefecți care au reușit să câștige mii de hectare de pădure revendicate de urmașii grofilor unguri. Printre aceștia se numără Corneliu Grosu, care a câștigat peste 44 de mii de hectare de pădure din cele 87 de mii revendicate maghiarilor. Mai mult, între 2005 și 2009, Prefectura a pierdut 27 de procese, ceea ce ar fi dus la înstrăinarea a aproape întregului fond forestier din județul Mureș, 87 de mii de hectare din 130 de mii, ungurilor. 

Pe lângă Banffy, familia Elteto a revendicat vreo 7 mii de hectare de pășune și iaz, familia Bethlen peste 1 mie de hectare. Mai mult decât atât, composesoratul de la Sovata are retrocedări de peste 10 mii  de hectare. În Covasna, în jur de 7.000 de hectare de pădure   restituite.   La   Boroşneu, în Harghita,   lângă Valea   Mare,   proprietăţile   ţăranilor români au fost luate de familia Joos.

BOX 

Reamintim că aproape 35% din suprafața Transilvaniei aparține Ungariei, din cauza retrocedărilor ilegale ce au avut loc de după Revoluție. Printre marii beneficiari se numără bisericile ungurești de pe teritoriul țării noastre, dar și unor moștenitori ce au reușit să intre în posesia pădurilor și terenurilor ilegal. 

Întrebat care ar fi soluția pentru ca România să intre, din nou, în posesia miilor de hectare pierdute, Ioan Sabău-Pop a declarat că toate procesele și toți prefecții ar trebui obligați ca în termen de șase luni de zile să promoveze revizuirea, prin lege, a tuturor proceselor, iar Ministerul Finanțelor să creeze un departament prin care să-și apere drepturile. Mai mult, România ar trebui să procedeze asemenea Ungariei, când vine vorba de retrocedări de păduri. 

„Mai exact, în materie de restituire a pădurilor, nu sunt regii autonome ca la noi, niște locuri unde se topesc banii țării. În Ungaria, o direcție silvică are mai multe județe. Direcțiile silvice de la unguri au puterea de decizie ce să restituie și cât. Mai mult, restituirile se fac la limita exterioară a pădurilor și este avantajos pentru persoanele care beneficiază de acest drept de restituire”, a spus Ioan Sabău-Pop. 

Transilvania a pierdut peste 60 de miliarde de euro din cauza retrocedărilor ilegale 

Profesorul universitar a mai afirmat că atâta timp cât țara va fi condusă de niște indivizi care au ca unic scop să-și umfle buzunarele, lucrurile acestea vor continua, iar paguba va crește constant. Potrivit estimărilor pe care Ioan Sabău-Pop le-a făcut, frauda restituirilor ilegale și cu acoperire din partea autorităților e în jur de 64 de miliarde de euro, de la Revoluție și până în 2019. 

„Este vorba de nepăsare și interese proprii. Vă dau un exemplu. Munții Retezatului au fost preluați de statul român în 1926, mai exact 24 de mii de hectare pentru cercetare în Parcul Retezat. S-a găsit până la urmă, lângă Viena, într-un ospiciu, o bătrână de 97 de ani, de niște indivizi interesați din România, Ungaria și Austria. Au pus-o să semneze niște acte și să revendice munții Retezatului în numele familiei Kendeffy. Această femeie habar nu are că este proprietară pe 8 mii de hectare dată de prefectul județului Hunedoara, iar restul procesului a fost câștigat de Academia Română”, a afirmat profesorul universitar. 

Mai mult decât atât, în ultimii 80 de ani nu s-a atins nimeni de cele peste 160 de dosare legate de restituirile din România, care stau la Tribunalul din Paris. 

BOX 

Cel mai dramatic caz de retrocedare este cel al satului Nadeș, unde s-a cerut retrocedarea întregului sat, cu cimitir și pământul de sub casele oamenilor. Un alt caz celebru este cel al satului Idicel, pe care familia Kemeny îl revendică în întregime. Până și morții își revendică dreptul la proprietate, în condițiile în care la Târnăveni s-a făcut o cerere de retrocedare în numele unei persoane care murise în 1982, iar o persoană s-a prezentat cu o procură că îl reprezintă. Mai mult decât atât, un viceprimar din Toplița a strâns documente prin care s-a dat drept urmașul familiei Urmanzi. În instanță, acesta a primit 3.000 de hectare și câteva clădiri importante. E de subliniat faptul că multe dintre aceste retrocedări au la bază un fals.

În acest jaf istoric sunt implicați români din administrațiile publice locale, prefecturi și oameni care lucrează la arhivă. Aceștia au reușit să afle care sunt proprietățile care nu au fost solicitate la retrocedare deoarece moștenitorii nu știau de astfel de proprietăți sau nu i-a interesat. „Trădătorii de neam” au început să-i caute sau să inventeze moștenitori. Mai mult, chiar dacă legea vorbește despre rude până la gradul patru, ei au căutat „neamuri” până la gradul al șaptelea, după care urma o tranzacție de cumpărat de drepturi litigioase și mecanismul era pus în funcțiune. 

Totodată, Ioan Sabău-Pop a declarat, în repetate rânduri, că pe lângă cazurile de retrocedări ilegale, tot atât de grave sunt oprirea retrocedărilor către proprietarii adevărați, care au acte și pot dovedi acest lucru, dar sunt opriți. 

România se află într-un moment critic în ceea ce privește aceste retrocedări ilegale, iar dacă politicienii români nu vor lua măsurile necesare, umbra vechiului imperiu Austro-Ungar va deveni, din nou, o realitate. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here