Conform expunerii de motive a Directivei, în lipsa unor măsuri de prevenție adecvate mediului de afaceri, peste 200.000 de companii ies anual din economie la nivel european, ceea ce conduce la pierderea a 1,7 milioane de locuri de muncă. În România, jumătate din cele aproximativ 30.000 de companii cu impact în economie se aflau deja în dificultate încă dinainte de pandemie, iar un sfert dintre acestea au atins pragul insolvenței, fără a fi încercat să acceseze o procedură de restructurare. În lipsa unei culturi a prevenției în business, anul trecut au intrat în insolvență 5.694 de companii la nivel național, dintre care 80 de companii de impact.

“Transpunerea Directivei Europene în legislația românească este o oportunitate pentru redresarea companiilor, dar care vine și cu responsabilitate pentru noi, cei care avem un rol cheie în domeniul insolvenței și restructurării din România. Este în puterea noastră să schimbăm modul în care restructurarea, pre-insolvența și insolvența sunt percepute, și transformate din stigmat, în normalitate. În același timp, ne bucură implicarea stakeholderilor în consultarea publică, demonstrând necesitatea noului cadru legislativ atât pentru companii și specialiști, cât și pentru comunitățile din jurul lor.” a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR și Președinte UNPIR Filiala Cluj.

În urma acestei etape proiectului inițial i-au fost aduse câteva modificări, dintre care cele mai importante sunt:

  1. Abordarea în funcție de contextul fiecărei companii, de gradul de dificultate. Prezumțiile dificultății unei companii, inițial propuse ca o condiție de accesare a restructurării, au fost înlocuite cu o analiză și un raport privind starea sa de dificultate. Astfel, companiile vor putea accesa aceste proceduri în funcție de specificul dificultății fiecăreia pentru a putea beneficia de un proces adaptat de restructurare.
  2. Eficientizarea procedurilor de restructurare. Au fost clarificate textele inițiale referitoare la contestațiile din procedură, astfel încât prevederile să fie mai lămuritoare, atât pentru companiile în dificultate, creditori, cât și pentru cei care vor aplica legea, anume: practicieni în insolvență, judecători, avocați. Chiar dacă sunt formulate contestații, planul poate fi pus în aplicare, iar în paralel toate criticile părților implicate vor fi analizate de o instanță.
  3. Eficientizarea procesului de transmitere a documentelor prin intermediul instanței.

Prevederile referitoare la transmiterea documentelor între părțile implicate în planul de restructurare au fost modificate, astfel încât circuitul de comunicare al documentelor să fie mai eficient și să fie comunicat direct de părți. Astfel, vor fi aplicate sancțiuni pentru netransmiterea la timp a apelului, contestațiilor, întâmpinărilor sau probatoriului către părțile cu interese contrare.

  1. Protecția creditorilor și echilibrul între drepturile acestora și protecția debitorului.

Pentru protecția creditorilor, au fost introduse elemente de control care să limiteze libertatea de decizie a companiei în stabilirea creanțelor care nu vor fi afectate de măsurile de restructurare. Această modificare a fost introdusă pentru a evita folosirea în mod  abuziv a acestei posibilități de restructurare prevăzute de Directiva Europeană. De asemenea, creditorii pot contesta unele măsuri propuse de companii în planurile de restructurare, în cazul în care le-ar afecta drepturile și pot cere lămuriri cu privire la viabilitatea măsurilor de redresare propuse.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here