Există două tabere cu păreri care se opun în privința vânătorii ursului în România

Ziare.com a realizat un interviu cu profesorul Ovidiu Ionescu care a precizat ca activistii de mediu nu vin cu solutii concrete, iar in tot acest timp oamenii care locuiesc in zonele de padure din Harghita, Covasna sau Brasov deja au inceput sa apeleze la metode drastice si totodata ilegale pentru a scapa de atacul ursilor: otravirea cu antigel.

Gabriel Paun, activist de mediu, presedintele onorific al „Agent Green” si consilierul premierului Florin Citu a prezentat un alt punct de vedere. Acesta sustine ca problema ursilor trebuie abordata stiintific, cu o serie de studii care sa ne arate concret ce populatie de urs exista la ora actuala in Romania si cate exemplare poate suporta ecosistemul de la noi. Acesta exclude din rezolvarea problemei „glonțul si otrava” si inidca drept exemplu de urmat SUA, dar si Bulgaria, Kosovo, Germania si Austria care au oferit lumii doua rezolvari care dau rezultate: gardul electric si sanctuarele.

Redăm mai jos interviul cu Gabriel Păun

Ziare.com: Cum facem sa echilibram intr-un fel problema ursilor din Romania? ONG-urile au fost acuzate ca doar „urla”, dar nu vin si cu o solutie

Gabriel Paun: In primul rand trebuie sa schimbam ministrul Mediului, pentru ca ministrul trebuie sa lucreze cu stiinta in mana, nu cu vanatorii. Noi, ONG-urile ne consideram independente si obiective, noi reprezentam stiinta, vanatorii reprezinta niste interese. Noi luptam sa se faca ceea ce este bine, punand in echilibru mediul natural, oamenii si natura. Incercam sa cream un echilibru

„Numarul de raportari este in crestere, nu atacurile”

Ziare.com: Ce ar trebui sa faca ministrul Mediului si nu face?

Gabriel Paun: Sa abordeze cauzele si nu efectele acestei probleme. Cauzele sunt degradarea perpetua a habitatului. Trebuie in primul rand ministrul sa faca recensamantul cu metode stiintifice care includ probe de ADN, sa stim despre cati ursi vorbim. Nu putem estima, poate estima Ovidiu Ionescu care se raporteaza la numerele date de vanatorii care au interes sa vaneze, sa spuna cat mai multi si sa dea o cota cat mai mare. Noi nu credem ca acordarea cotei de preventie sau de recoltare anuale este solutia. Am avut foarte multi ani aceasta metoda in care se vanau, pana in 2016, foarte multe sute de ursi pe an. Nu s-a facut in nicun caz pentru ursii problema, s-a facut pentru ursii de trofeu.

Nu s-a rezolvat problema, atacurile au fost mereu. Ca s-au raportat mai multe conflicte, da este adevarat, pentru ca vanatorii au fost suparati si au instigat. L-am auzit pe ministrul Mediului spunand in conferinta de presa, ca sa instige si mai mult, ca vrea sa faca o aplicatie. Sigur, ideea de aplicatie este ok, daca se face o harta a zonelor de risc, o recomand chiar, dar nu in felul in care a comunicat-o ministrul. A facut-o intr-un fel incat a dorit sa creeze impresia falsa ca numarul acesta de atacuri este in crestere. Numarul de raportari este in crestere, problema de conflict om-urs a fost mereu pentru ca nu a fost niciodata abordata de catre ministerul Mediului, dar niciodata. Deci pasul unu este recensamantul. Chestia cu aplicatia vine ultima, dupa ce vom avea situatia clara a populatiei de urs.

Ziare.com: Odata avut recensamantul, care este urmatoarea etapa?

Gabriel Paun:
 Dupa aceasta etapa, stim cati ursi avem, sa zicem ca sunt 5000, dar Ovidiu Ionescu zice ca capacitatea de suport a ecosistemului este 4000 de exemplare. Gresit, nu stim care este capacitatea de suport a ecosistemelor din Romania. Trebuie un alt studiu ca sa stim asta. Si-apoi, noi, oamenii nu suntem Dumnezeu, nu suntem mai presus de alte specii. In opinia mea, trebuie sa coexistam.

Toti avem dreptul sa impartim aceasta planeta si nu suntem noi in masura sa spunem ca sunt prea multi oameni pe pamant, prea multe ciorcarlii, prea multi ursi, prea multe broaste. Natura are mecanismele ei de autoreglare. Intr-o tara cum este Romania, cu lantul trofic complet, nu avem nevoie de vanatoare. Punct. Avem nevoie de o strategie de ecoturism, iar pentru situatiile in care apar conflicte iremediabile si nu mai este posibila relocarea, iar metoda letala este ultima solutie pentru ca animalele salbatice periculoase s-au habituat, iarasi nu este nevoie de glont.

Este nevoie de un veterinar care este disponibil 24 de ore din 7 zile, care are capacitatea intelectuala de a estima greutatea animalului sa-l tranchilizeze si daca se poate sa-l relocheze, daca nu, sa-l eutanasieze. Este o metoda de oprire a vietii in demnitate, anuland suferinta inutila. La aceste ucideri trebuie sa participe si un reprezentant al MAI, adica mai multa transparenta, mai multi ochi, ma refer la un jandarm si la un reprezentant al Garzii de Mediu, care este un reprezentant al autoritatii de control.

Sanctuarele produc bani si se pot autointretine

Ziare.com: Au fost cazuri de relocari care nu au avut succes. Ursul nu a mai coborat pe partie, dar s-a retras in stupine. Multi dintre vanatori nu sunt deloc de acord cu relocarea. Ei spun ca se muta problema dintr-un loc intr-altul.




Gabriel Paun:
 Nu suntem exagerati. Daca nu functioneaza relocarea si nu exista nicio sansa sa relochezi nici national, nici internațional sau in vreun sanctuar de ursi cum este cel de la Zarnesti, care este suprasaturat deja de animale… Aici ii cerem ministrului Mediului sa aloce fonduri. Daca suntem un stat care respecta viata si animalele sale, poti sa atragi fonduri europene sau orice fel de fonduri publice, sa creezi cel putin un sanctuar mare pe fiecare regiune geografica a Romaniei.

Chiar putem sa facem asta. Plus ca se pot autointretine. Oamenii carora le e frica sa faca incursiuni in natura sa vada animale in habitatul lor pot vizita aceste sanctuare de ursi, lupi sau alte animale salbatice. Macar cinci sanctuare sa facem in tara. Ele sunt autosustenabile, iti faci acolo magazin de suveniruri, restaurante, poate si spatii pentru cazare, statul are destul de mult teren.

N-ar fi nicio problema sa puna la bataie o parte din cele trei milioane si ceva de hectare de padure pe care le avem sa facem treaba asta. Ar fi si o oportunitate de PR. Adica dintr-o rusine a lumii prin felul in care am gestionat populatia de ursi, cu toate cazurile acestea dramatice, am fi aratati cu degetul intr-un sens pozitiv.

Ziare.com: Ce ar presupune acest sanctuar? Este vorba despre un teritoriu limitat, ingradit?

Gabriel Paun:
 Da, exact. Am lucrat foarte multi ani pentru organizatii internationale. O organizatie care facut, pe durata sederii mele, acolo cinci sanctuare pentru ursi, unul in Germania, unul in Austria, unul in Kosovo si Bulgaria. Standardele sunt foarte sus. Practic am cumparat habitatul natural al ursului si l-am ingradit cu doua garduri de netrecut de urs si accesibile lucratorilor si am oferit absolut tot habitatul lor natural, inclusiv sursele de hrana, barlog de hibernat, absolut tot. Am invitat ministerul Mediului de mai multe ori sa vada aceste sanctuare din Austria, Germania si Bulgaria. N-au venit pana acum. Nu vor sa dea bani pentru asta.

Ziare.com: Este o investitie costisitoare?

Gabriel Paun:
 Da, este o investitie initiala mare, dar ulterior e autosustenabila, pentru ca poti sa tai bilete si oamenii sa se plimbe de jur imprejur sa poata vedea ursii in siguranta. In aceste sanctuare noi am dus o gramada de ursi care au fost habituiati sau care au fost salvati din circuri, gradini zoologice si care acum isi traiesc ultimii ani de viata in demnitate. Chiar functioneaza asta pentru ursii care nu mai pot fi relocati. Decat sa-i omori, mai bine ii duci intr-un loc sigur. Este si asta o forma de relocare. Un urs s-a habituat tot pentru ca noi oamenii am gresit. Si aici o sa-i atac iar pe vanatori si o sa merg direct la Ojdula, unde a fost cazul ursului urias impuscat. Ce fac cei acolo? Le-a dat statul pe mana un fond de aproximativ 10.000 de hectare. Ce a facut AJVPS acolo? A facut 12 puncte de hranire automata. Ce inseamna asta? Ca animalele acelea salbatice au fost transformate intr-o ferma de animale care nu mai sunt salbatice. Le-au habituat complet. Asta inseamna ca ei detin controlul absolut asupra lor. In primul rand la toate punctele de hranire vine ursul pe care nu ai voie sa-l hranesti, dar ei au o scuza legala. Noi hranim caprioara si mistretul, dar ce sa facem, ursul e cel mai tare si vine primul. Dupa ce termina el mananca si restul animalelor. Astea nu mai sunt animale salbatice, sunt habituate. S-a terminat cu ele.

Solutii care nu implica metoda letala

Ziare.com: Intr-un astfel de sanctuar ursul ramane cu instinctele lui naturale, se descurca sa-si gaseaca singur hrana?

Gabriel Paun:
 E hranit pentru ca nimeni nu are puterea financiara sa cumpere mii de hectare. Unui ras, de exemplu, ii trebuie 300 de ha. N-ai cum sa ai asa ceva. Ganditi-va ca 10.000 de euro costa un hectar. Cine isi permite sa dea trei milione de euro sa tina un singur ras. Exista niste zone in care ei vin si stau in carantina, apoi ei intra intr-un habitat mai mare, in functie de cum se creeaza dinamica si ierarhia intre animalele respective. Pot fi impreuna mai multi pe o anumita suprafata sau izolati, daca sunt mai agresivi. De multe ori se pot castra, ca sa scada apetitul pentru violenta si ei pot coexista. Dar aici vorbim de solutii care nu implica metoda letala. Sa le dai sansa sa traiasca in demnitate intr-un loc care a fost habitat natural, dar care a fost imprejmuit.

Ziare.com: Totusi unii vad hranitul animalelor in padure drept solutia ideala pentru ca acestea sa nu mai fie tentate sa coboare in gospodariile oamenilor.

Gabriel Paun:
 Mi se pare foarte periculos. In Romania se urmeaza modelul, mai mascat si putin stiut de oameni, din Africa de Sud care a deveit o vanatoare la trofeu. Totul este imprejmuit, omul vine plateste si impusca, cam asta e directia si la noi, si ma sperie treaba asta pentru ca ia o amploare foarte mare. Lumea simpatizeaza cu ideea, ca e dragut sa hranesti animalele in padure. Eu nu sunt de acord aici. Nu cred ca animalele salbatice au nevoie sa fie hranite. Daca ei au facut asta, au incurajat un spor nenatural al populatiei ca sa justifice faptul ca trebuie sa dea acele cote, sa se impuste mai multe animale. Trebuie sa fie atatea animale cat suporta ecosistemul. Deci ei au generat artifical o crestere a populatiei care nu poate fi sustinuta de ecosistem si atunci ei vin cu un surplus de mancare.

Ziare.com: Asa se explica si aparitia ursoaicelor care au si cate cinci pui, ceea ce inteleg ca nu este chiar normal?

Gabriel Paun: Nu, nu este normal. Normal este doi, trei pui, patru si cinci pui sunt situatii extraoridnare pe care le putem vedea in anii cu fructificatie mare la fag. Deci da, intr-o toamna de an cu fructificatie mare la fag urmata de o iarna fara prea multa zapada cand ursii pot sa mearga sa manance, da, apar situatii din acestea. Anul acesta ma astept sa vedem ursoaice cu multi pui pentru ca a fost mult jir la fag anul trecut. Se intampla o data la 5,6 ani treaba asta. Nu este cum a zis Ovidiu Ionescu ca au dormit vara trecută in lanul de porumb. Asta este o aberatie. Ajunge si in lanul de porumb, dar nu hiberneaza acolo. Daca nu mai sta prin padure, si nu este un urs habituat, da, o sa mearga si in lanul de porumb, pentru ca este o mancare grasa, are foarte multi carbohidrati. E o mancare pe care ei o adora. Cei de la Ojdula si altii din tara au hranitoare automate cu boabe de porumb. La ora fixa, ei vin ca la cantina, ca la impinge- tava. E foarte grav din punct de vedere stiintific ce fac ei acolo. Si asta e chestie la care ministrul Mediului ar trebui sa se uite.

A se vedea:
https://www.youtube.com/embed/2HrSWEH1Z2I

Ziare.com: Vorbeati mai devreme despre ecoturism. Credeti ca ar prinde la noi in tara asa ceva?

Gabriel Paun: Este vorba despre turismul fotografic. Daca esti turist strain sau roman si-ti plac animalele salbatice, dar ti-e un pic frica sa mergi singur, mergi cu un ranger in siguranta si in liniste. Daca animalele nu sunt vanate nu sunt speriate. Ele se sperie pentru ca le este frica de vanator. Ursul este nocturn pentru ca a fost vanat de vanator. Ceasul lui biologic este sa fie activ ziua, dar a fost atat de mult timp haituit, incat a devenit nocturn. Tururile ghidate aduc de 12 ori mai multi bani. O unitate administrativa de animale salbatice poate face de 12 ori mai multi bani din turismul acesta cu foto decat cel cu glont. Este un studiu stiintific al unei universiitati, evident nu din Romania.

„Ursul este mare, smecher si lenes”

Ziare.com: In concluzie vanatoarea nu poate fi solutia?

Gabriel Paun: Nu si va mai dau un exemplu. Rasul mananca caprioare, daca impusc prea multe caprioare nu mai are rasul ce manca si apoi face paguba, desi el este cel mai discret dintre animale. Un ras mananca cam 35 de caprioare pe an, de atat are nevoie. Mananca una cam la zece zile. Ursul, mananca de toate, cam tot ce mananca si omul. Carnea, catre batranete, la tinerete este eminamente vegetarian. Mananca furnici, radacini, seminte din copaci, fructe de padure, ciuperci, daca ajunge la pomi fructiferi mananca fructe, orice. Nu prea se oboseste el cu vanatul, e mai degraba oportunist. E mare, smecher si lenes.

Ziare.com: In ce masura gardurile electrice despre care s-a tot vorbit in utlima vreme ar putea sa tina ursul departe de curtile oamenilor?

Gabriel Paun:
  Sa stiti ca i-am luat de mana pe cei de la C.J. Harghita si pe autoritatile de mediu din Covasna, reprezentantii firmelor de salubritate si i-am dus in septembrie 2018 in SUA unde au vizitat cateva comunitati si locuri unde fermieri, ONG-uri, autoritati locale au lucrat cu propria lor minte la coexistenta cu ursul.

Au vazut cu ochii lor tomberoane anti-urs, gropi de gunoi anti-urs, platforme pentru animalele moarte lovite de masini pe drum sau animalele de ferma moarte care devin atractie pentru urs, duse acolo si compostate. Iarasi plafroma aceea cu gard electric. Stupii de albina cu gard electric, cotetele protejate cu gard electric, fermele protejate cu gard electric. Dar este un standard, le-am dat standardul autoritatilor din Romania. Trebuie minim trei fire, ideal cinci, la o anumita distanta intre ele si fata de pamant si un minim de intretinere, adica atunci cand creste iarba sa o tunzi acolo in jurul gardrului ca sa nu faca masa cu firul respectiv.

Acolo fermieri mari cu multe vite aveau un gard de lemn solid, dar dublat electric. Inclusiv Laszlo Borbely a venit si a spus ca tot din ceea ce a vazut acolo se poate face si la noi. Si firma de salubritate la fel a spus, cand a vazut tomberoanele de gunoi. Pana ajung acasa dau comanda si e facut. Toti au zis ca se poate. Acolo fermierii vorbesc intre ei. Uite, a mai aparut o problema, si se gandesc cum sa rezolve o situatie neprevazuta. Oamenii aceea vorbesc cu mintea lor, sunt creativi.

Ziare.com: Nu se gandesc imediat la antigel ca gospodarii romani?


Gabriel Paun:
 Nici la antigel si nici la glont. Ideea era sa tai apetitul ursului de a mai veni la ceva. Trebuie eliminata tentatia. Si, daca nu putem sa o elimina, atunci sa securizam. Iar gardul a functionat. Omul nu este un aliment pentru urs. Omul nu este o amenintare. Atacurile apar atunci cand omul reactioneaza gresit.

Sursa: ziare.com

Citește și: În umbra marelui urs

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here