Regulile numirii judecătorilor la Curtea Constituţională a României nu garantează nici experienţa profesională, nici nesubordonarea politică a acestora. Traseul politic şi profesional al celor trei judecători clujeni de la CCR, Augustin Zegrean, Daniel Morar şi Ştefan Minea nu demonstrează acurateţea profesională şi morală a acestora.
Săptămâna trecută, la Palatul Cotroceni a avut loc ceremonia de depunere a jurământului de învestitură de către noii membrii ai Curţii Constituţionala a României (CCR). Potrivit Constituţiei, CCR este formată din nouă judecători, care sunt numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei dintre aceştia sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de către Senat şi trei de către Preşedintele României. Totodată, CCR se înnoieşte cu o treime dintre judecători la fiecare trei ani. Judecătorii CC sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, d ar nu li se cere să nu fi activat politic.
Cei trei judecători care au depus jurământul pe 10 iunie sunt Daniel Morar, numit de Preşedintele României, Mona Pivniceru , care a primit mandatul din partea Senatului şi Valer Dorneanu, care a fost desemnat de Camera Deputaţilor. Ei au luat locul judecătorilor Aspazia Cojocaru, Ioan Predescu şi Axinte Gaspar, al căror mandat s-a încheiat de curând. De asemenea, în aceeaşi zi a fost anunţată câştigarea mandatului de preşedinte al CCR pentru încă trei ani de către judecătorul Augustin Zegrean.
Morar completează “şcoala a la Cluj”
Cu numirea lui Daniel Morar la CCR, şcoala de drept de la Cluj este reprezentată într-o proporţie semnificativă la Curtea Constituţională, şi anume trei din cei noua judecători sunt clujeni. În primul rând preşedintele CCR, Augustin Zegrean, este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, promoţia 1980. Activ în viaţa politică ca membru al FSN, apoi al PDL, între anii 1992-2007, Zegrean îşi dă demisia din fotoliul de parlamentar PDL pentru a fi numit judecător la CCR pentru un mandat de nouă ani. În iunie 2010 este ales preşedinte al CCR, funcţie reconfirmată pe 10 iunie 2013 pentru încă trei ani.
Cel mai cunoscut dintre ei, Daniel Morar, a absolvit Facultatea de Drept a UBB în 1990. Procuror şef le Secţia de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Daniel Morar intră în atenţia publică prin instrumentarea câtorva cazuri celebre la Cluj, susceptibile de a fi fost realizate la comandă politică. În perioada 1999-2007, din poziţia de procuror la Secţia de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, a dispus o serie de arestări abuzive, urmate de nu mai puţin opt achitări. Unul dintre ele este dosarul ”Alimentara”, în care fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, este acuzat de abuz în serviciu. Decizia finală a instanţei în acest caz este scoaterea de sub urmărire penală. Cel de al doilea, văzut tot ca un eşec al procurorului ,este legat de acuzarea de abuz în serviciu a lui Liviu Ciupe, fostului director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj şi vicepreşedinte al PD Bistriţa. Liviu Ciupe nu doar că a fost achitat definitiv de instanţele din România, dar CEDO a obligat statul român să plătească despăgubiri în valoare de 500 000 de Euro pentru perioada de arest abuziv. În 2005, Daniel Morar este numit în funcţia de procuror-şef la Direcţia Naţională Anticorupţie de către Traian Băsescu. La puţin timp după învestire, dosarul Flota, în care Traian Băsescu fusese inculpat şi trimis în judecată pentru prejudicierea economiei naţionale cu suma de 324 milioane de dolari, prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, este restituit, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, la DNA. Motivul invocat a fost refacerea rechizitoriului, deoarece exista o neregularitatea în actul de sesizare a instanţei, respectiv pentru nesemnarea lui de către procurorul general al PNA. DNA decide scoaterea dosarului de sub urmărire penală a celor 79 de inculpaţi, sub motivul că noua expertiză arată că nu există niciun prejudiciu, iar în privinţa lui Traian Băsescu s-a dispus disjungerea cauzei, deoarece şeful statului beneficia de imunitate prezidenţială şi nu putea fi cercetat.
Cine i-a aruncat colacul lui Băsescu?
Cel de al treilea judecător clujean de la CCR, Ştefan Minea, a câştigat mandatul împotriva judecătorului Valer Dorneanu pe 10 iunie 2010, fiind numit de către Camera Deputaţilor. Absolvent al Facultăţii de Drept a UBB şi apoi profesor la această universitate, Ştefan Minea nu a fost niciodată membru al vreunui partid. Aceasta nu l-a împiedicat să pună umărul la salvarea lui Traian Băsescu în iulie 2012, când Curtea Constituţională a trebuit să se exprime vizavi de rezultatul referendumului pentru demiterea preşedintelui. Pe 6 august, Ştefan Minea semnează o erată la Hotărârea din 2 august, ce îl favorizează în mod evident pe Traian Băsescu, fără să aibă acest drept şi în absenţa întrunirii prealabile a CCR într-o şedinţă care să stabilească şi să aprobe existenţa erorii respective. Cum Hotărârea CCR din 2 august nu lua în considerare voturile românilor din străinătate pentru calcularea cvorului referendumului pentru demiterea preşedintelui, judecătorul Ştefan Minea semnează erata ce rectifică această ”greşeală materială”, deşi preşedintele CCR, Augustin Zegrean, era prezent, aşa cum o arată alte documente semnate de el în acea zi.
Zbânţuielile economice ale lui Zegrean
Augustin Zegrean, preşedinte al CCR, deţine, din august 2012, un certificat de handicap de gradul al doilea de invaliditate, ca urmare a unei probleme de vedere. În urma obţinerii certificatului cu pricina, care îl declara incapabil de muncă, judecătorul s-a pensionat cu zece ani înainte de vreme. În urma acestei năstruşnice ghiduşii, Zegrean s-a ales, nu-i vina lui, cu o pensie suplimentară de handicap de 100 000 de lei.
Radu Lupu
