Trei samsari de mașini de lux din Cluj condamnați la 31 ani de închisoare 

Alin Vereș, Dumitru Ploscar și Radu Bădescu, trei samsari de mașini de lux, au primit, cumulat, o pedeapsă de 31 de ani de închisoare cu executare. Suplimentar, ei trebuie să plătească și aproximativ 3,5 milioane lei cu titlu de prejudiciu. Doi dintre ei sunt recidiviști și fac parte dintr-un grup de 20 de persoane care au fost trimise în judecată pentru trafic cu mașini second. Rechizitoriul principal arată că este vorba despre o evaziune care se ridică la 11 milioane de euro. Printre ceilalți inculpați se numără și Ramona Colcer, inspector la Direcția de Taxe și Impozite din cadrul Primăriei Cluj Napoca, post din care a demisionat după ce a fost trimisă în judecată. 

La începutul acestei luni, Tribunalul Cluj a dat condamnările în dosarul de fond în care trei clujeni au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală în cadrul a sute de tranzacții cu mașini aduse din străinătate. O mare parte dintre mașinile comercializate ș pentru care nu au fost plătite taxele erau de lux. 

Vereș Alin Ionuț a fost condamnat la 6 ani închisoare pentru 302 acte materiale comise în perioada septembrie – decembrie 2014, Ploscar Dumitru Aurelian a primit 11 ani închisoare pentru că este recidivist. A fost condamnat în 2016 tot pentru trafic cu mașini, dar a fost eliberat condiționat în decembrie 2018. În dosarul în care pronunțarea s-a dat luna această el a fost trimis în judecată pentru 257 acte materiale în perioada septembrie –  noiembrie 2014, iar Bădescu Radu Călin a primit o condamnare de 14 ani închisoare pentru 257 acte materiale de evaziune comise în perioada octombrie –  decembrie 2014. Ploscar și Bădescu au primit o pedeapsă mai mare pentru că ei au mai fost condamnați anterior, dar au fost eliberați condiționat. Astfel s-a calculat și restul de pedeapsă rămasă de executat.

Suplimentar, instanța a pus sechestru pe bunurile celor trei până la concurența a 3,5 milioane lei, sumă calculată ca prejudiciu.

Radu Bădescu și Dumitru Ploscar conduceau societatea JOLKA IMPEX SRL. În acte firma îi aparținea lui Radu Pop care, practic, nu avea nicio legătură cu afacerile firmei. În urma unei inspecții fiscale, Bădescu și Ploscar au fost puși să plătească 7.564.907 lei (TVA neachitat) şi, suplimentar, au fost calculate majorări de întârziere în sumă de 383.311 lei şi penalităţi de întârziere în sumă de 254.928 lei. Ulterior, împotriva lor a fost deschis un proces de atragere a răspunderii patrimoniale pentru o obligație de plată în valoare de 8.856.257 lei.

Însă, în paralel s-a derulat și un proces penal pentru evaziune fiscală. În 2020, Tribunalul Cluj i-a condamnat pe cei doi la câte 9 ani de închisoare și la plata unui prejudiciu de peste 6,5 milioane de lei !

Evaziune de 15 milioane de euro

Procurorii clujeni au stabilit că prejudiciul se ridică la aproximativ 15 milioane de euro.

”În perioada 2012-2014, inculpaţii, fie în calitate de administratori de facto, fie în calitate de administratori de drept, s-au folosit de 10 societăţi de tip „fantomă-bidon” (dintre care nouă cu sediul în Cluj şi una cu sediul la Bucureşti) ca instrumente în comiterea unor fraude fiscale în vederea achiziţionării a circa 6000 de autoturisme second-hand din spaţiul intracomunitar, fără TVA (pe principiul taxării în ţara de destinaţie). Ulterior, inculpaţii le-au comercializat pe teritoriul naţional, cu eludarea dispoziţiilor referitoare la colectarea, înregistrarea, declararea şi plata TVA.

Mecanismul de evaziune fiscală  a fost pus în aplicare de către inculpaţi în scopul obţinerii de venituri mai mari, nefiscalizate, prin transferarea obligaţiilor fiscale către societăţile comerciale în numele cărora s-a realizat comerţul cu autoturisme.

Acest mecanism de fraudare presupunea:

– înfiinţarea/preluarea unor societăţi de tip „fantomă-bidon”, firme care nu funcţionau la sediul declarat ori acesta era declarat fictiv şi care nu aveau capital propriu, nici angajaţi ori spaţii de depozitare, pe numele unor persoane aflate într-o situaţie de vulnerabilitate socială şi economică ori a unor cetăţeni străini imposibil de identificat;

– tranzacţionarea într-o perioadă scurtă de timp (circa 6 luni) a unui volum foarte mare de autovehicule (de ex. printr-o singură firmă s-au comercializat în 4 luni peste 800 de autoturisme), după obţinerea codului de TVA de către societăţile comerciale implicate,  respectiv înregistrarea în Registrul Operatorilor Intracomunitari (ROI) şi, ulterior, schimbarea obiectului de activitate;

– neînregistrarea operaţiunilor comerciale în documentele contabile ori înregistrarea şi declararea autoturismelor aduse din spaţiul intracomunitar la valori mult mai mici cu scopul eludării TVA-ului de plată;

– ascunderea operaţiunilor comerciale efectuate prin nedeclararea achiziţiilor intracomunitare şi a livrărilor la nivel naţional, precum a impozitului pe profit, prin declaraţiile fiscale cu sume declarate mult mai mici, în scopul menţinerii valid a codului de TVA necesar achiziţionării autovehiculelor fără TVA din spaţiul intracomunitar şi a stabilirii unor obligaţii de plată diminuate.

Prin activităţile ilegale desfăşurate, inculpaţii au prejudiciat bugetul de stat cu suma de 67.518.825 lei (circa 15 milioane de euro).

În vederea recuperării prejudiciului creat bugetului de stat, procurorii au dispus măsuri asigurătorii prin instituirea sechestrului asupra mai multor bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor şi persoanelor responsabile civilmente.

Dosarul a fost trimis spre competentă soluţionare Tribunalului Cluj”, arată rechizitoriul procurorilor.

O angajată a Primăriei Cluj-Napoca ținea spatele evazioniștilor

Probatoriul cuprinde rapoarte de inspecţie fiscală efectuate la persoanele juridice, procesele-verbale întocmite de către inspectorul antifraudă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, neconcordanţele care apar între declaraţiile date de către partenerii intracomunitari şi declaraţiile date de către societăţi, patrimoniul societăţilor obţinut de la Direcţia Taxe şi Impozite, din care reiese că peste 10.000 de maşini au fost aduse pe aceste societăţi în ultimii doi ani din anul 2012 până în anul 2014. Din motivarea propunerii de arestare reiese implicarea și rolul pe care l-a avut, în cadrul rețelei, Ramona Colcer, funcționar al primăriei clujene la Direcția Taxe și Impozite locale.

”Din cercetări şi din interceptările telefonice obţinute la dosar rezultă faptul că o persoană folosind cartelă prepay poartă discuţii în mod repetat cu Colcer Ramona, angajată a Primăriei Cluj-Napoca – Direcţia Taxe şi Impozite Locale. În esenţă, discuţiile vizează întocmirea şi depunerea documentelor pentru obţinerea certificatului fiscal pentru autoturismele achiziţionate pe SC „Tirolia Electronic” SRL. (…)

Totodată din interceptarea convorbirilor purtate de Buzan Alexandru-Lucian cu Colcer Ramona, angajată a Primăriei Cluj-Napoca -Direcţia Taxe şi Impozite Locale, a rezultat că susnumitul foloseşte şi documentele SC „Information Tehnology & Service” SRL, care a fost preluată  în cursul lunii iunie 2014 de către numitul Cociș Vasile Alin asociat unic şi administrator, tocmai pentru a face achiziţii intracomunitare de autoturisme, ulterior revânzându-le pe teritoriul României, fără a înregistra aceste operaţiuni în evidenţa contabilă.(…)

După ce a fost trimisă în judecată, Colcer și-a dat demisia din administrația locală.

Cine sunt membrii ”rețelei mamă”

– evaziune fiscală în formă continuată – CHIOREAN VASILE IOAN, APAHIDEAN FLAVIU GABRIEL, SÎNTĂMĂRIAN GABRIEL CORNELIU, BUTNAR ADRIAN IOAN, VIŞOVAN RADU,  PLOSCAR DUMITRU AURELIAN, LUCACIU CAMELIA, MĂRGINEAN MARCEL COSMIN, ŞUTEU DAN TEODOR, NICOARĂ OVIDIU, BUZAN ALEXANDRU LUCIAN,  BUZAN IONUŢ VALENTIN, MATVEEV BORIS MARCEL

– evaziune fiscală şi fals în declaraţii în formă continuată – OLTEAN VASILE CRISTIAN, MOLDOVAN PETRE CRISTIAN, FRANDEŞ MIHAI FLORIN, TIMOFTE SORIN ANDREI, ZBERA ELENA GABRIELA, COCIŞ VASILE ALIN

–  evaziune fiscală sub forma complicităţii –  JUCAN TUDOR VLAD