”Treisprezece” cu noroc, pentru Ioan Brîndaș, adjunctul șef al poliției bihorene

Tribunalul Cluj a admis în cele din urmă, la cea de a treisprezecea cerere formulată de avocatul Alexandru Lele, apărătorul comisarului șef Ioan Brîndaș, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Judecarea cauzei a început la Oradea, de unde a fost strămutată la Curtea de Apel Cluj în decembrie 2013, la solicitarea DNA Oradea, pentru ca ulterior Curtea să își decline competența în favoarea Tribunalului Cluj.

Avocații comisarului șef Ioan Brândaș, acuzat de fapte de corupție, au încercat în nenumărate rânduri să-i convingă pe magistrații clujeni că nu mai este necesară menținerea lui în arest preventiv. Abia după ce dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Cluj, cererea a fost admisă și soluționată cu înlocuirea arestului preventiv cu arest la domiciliu.  Curtea de Apel Cluj a menținut, pe 8 septembrie, soluția Tribunalului Cluj, respingând astfel contestația făcuta de procurorii DNA.

Precedent

Avocații au mai convins o dată magistrații clujeni să înlocuiască arestul preventiv al fostului comisar șef Ioan Brîndaș cu arestul la domiciliu, dar atunci Înalta Curte de Casație și Justiție a decis contestația  în favoarea DNA. Aceasta se întâmpla pe 28 februarie 2014, când Curtea de Apel Cluj  a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive luată faţă de inculpat cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 zile. Pe 07 martie 2014 însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis contestaţia formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, desființând încheierea penală pronunţată de Curtea de Apel Cluj şi a respins cererea formulată de către inculpatul Brîndaş Ioan de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, menţinând măsura arestării preventive.

Argumentele apărării

Curtea de Apel Cluj și-a declinat competențele în favoarea Tribunalului Cluj, după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal. În acest moment a început judecata de fond, ca urmare, instanța a decis că deşi probele din care se desprinde suspiciunea rezonabilă că Brîndaș ar fi comis faptele imputate subzistă, apărătorul inculpatului, avocatul Alexandru Lele, a arătat instanței că s-au modificat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsuri arestării preventive faţă de inculpat şi că, în aceste condiţii, nu se mai justifică o măsură preventivă de gravitatea celei pe care inculpatul o suportă de aproape 11 luni.

Unul dintre argumentele Ministerului Public în menținerea stării de arest preventiv a fost acela că, în faza de urmărire penală Brîndaș s-ar fi întâlnit cu cel de al doilea inculpat din dosar, Andronache Mihai Răzvan și cu unii dintre martori. Relativ la aceasta, apărarea a arătat că martorii ce urmează a fi audiaţi au toţi o independenţă  şi „stau pe picioarele lor”, având în vedere că este vorba despre procurori, oameni de afaceri, poliţişti. ”Toți aceștia pot să îşi menţină sau nu declaraţiile date anterior, fără să fie nevoie de o influenţă din partea inculpatului sub acest aspect.”, a motivat Lele.

Un alt argument a fost acela că Brîndaş nu mai deţine la acest moment nicio funcţie, astfel că, dacă instanţa admite cererea de înlocuire şi l-ar plasa pe acesta la arest la domiciliu, nu ar avea cum să ia legătura cu viitori martori. Totodată a amintit că există posibilităţi tehnice şi umane prin care organele judiciare sunt în măsură să verifice dacă inculpatul îşi respectă sau nu obligaţiile ce i se vor impune.

Prezumția de nevinovăție se aplică și ex-polițiștilor

Referitor la faptul că există o suspiciune rezonabilă că fostul comisar șef ar fi comis nenumărate infracţiuni,  Lele amintește că inculpatul beneficiază, ca orice persoană, de prezumţia de nevinovăţie.

”Inculpatul are calitatea de poliţist, însă şi faţă de poliţişti trebuie folosită aceeaşi unitate de măsură ca şi în cazul altor persoane care prezintă o mai mare importanţă pentru societate, cu referire la magistraţi care, la un moment dat, pot să ajungă în conflict cu legea penală, pot să beneficieze şi aceştia de posibilitatea înlocuirii măsurii arestării preventive.” a susținut avocatul.

Apel la cazuri cunoscute

Pentru susținerea acestui argument, apărarea a făcut apel  soluţiile publicate pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție în două cauze foarte cunoscute. Astfel, în cazul Mihai Vlasov, după mai puţin de o lună de arest preventiv s-a dispus arestul la domiciliu, iar după mai puţin de o lună s-a trecut la controlul judiciar. ”Consider că nu este mai puţin vizibil Brândaş Ioan decât Mihai Vlasov, care este preşedintele unei instanţe.”, a precizat Lele.  De asemenea, ÎCCJ s-a pronunţat cu privire la înlocuirea arestului preventiv în cazul celor patru judecători de la Tribunalul Bucureşti, faţă de care s-a luat în luna mai măsura arestului preventiv, iar acum instanţa a considerat că se poate să fie judecaţi în stare de arest la domiciliu.

Decizia Tribunalului Cluj

Prin încheierea penală nr. 60 din 28 februarie 2014 s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul Brîndaș Ioan cu măsura arestului la domiciliu prev. de art. 204 alin. 4 lit. d Cod procedură penală pe o durată de 30 zile, însă prin Decizia penală nr. 853 din 07 martie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a admis contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, s-a desfiinţat încheierea penală nr. 60 din data de 28 februarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Cluj şi s-a respins cererea formulată de către inculpatul Brîndaş Ioan de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu şi, în baza art. 207 alin. 4 Cod procedură penală, s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului.

Acuzațiile

Ioan Brîndaș a fost trimis în judecată de DNA Oradea în decembrie 2013 pentru patru infracțiuni: luare de mită; efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția pe care o îndeplinește, în scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite; folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite; favorizarea infractorului.

Comisarul sef a ajuns în atenția DNA cu ocazia cercetărilor efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, în dosarul de evaziune în care sunt implicați orădeanca Gyorgy Monika, tatăl ei Toncz Stefan și alte persoane, printre care și Bancsik Tibor – denunțător al polițiștilor Loredana Coste și Botto Alexandru George, ambii trimiși în judecată de DNA pentru trafic de influență.