În primăvara acestui an, consilierii locali au aprobat demolarea imobilului situat pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, vis-a-vis de complexul comercial Piața Mărăști. Concesionarul terenului pe care se află imobilul respectiv nu este de acord cu decizia de demolare, motiv pentru care a dat în judecată Consiliul Local Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca, susținând că acțiunea este nelegală. Instanța a dat prima soluție în acest sens!
În aprilie 2020, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a aprobat demolarea imobilului învechit situat pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 este compus din parter cu două magazine, birou dispecer și birou bilete CTP (fost RATUC), grup sanitar.
În 1994, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca aprobase concesionarea, prin licitație publică, pe un termen de 25 de ani, a unor terenuri, pentru realizarea de stații de transport în comun multifuncționale. În urma licitației s-a încheiat contractul de concesiune inițial cu SC Merf Prodimpex SRL, transferat ulterior în favoarea lui Vasile Sabin Țibre.
După ce au trecut cei 25 de ani, iar contractul de concesiune a expirat, Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj-Napoca (BCPI) a admis cererea Municipiului Cluj-Napoca de întabulare a imobilului respectiv, aprobând demolarea acestuia. În vederea executării lucrărilor de demolare, Direcția Urbanism a emis autorizația de desființare a construcției în mai 2020.
Clujeanul susține că demolarea clădirii este nelegală
Vasile Sabin Țibre, concesionarului terenului respectiv, nu este de acord cu decizia consilierilor locali, motiv pentru care le-a solicitat acestora, printr-o plângere prealabilă, să revoce hotărârea prin care s-a aprobat demolarea. Țibre a susținut că demolarea este ilegală, întrucât dreptul de proprietate al municipiului asupra construcției este „îndoielnic”.
Țibre a mai solicitat Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj-Napoca restabilirea situației anterioare de carte funciară, respectiv înscrierea construcției în proprietatea sa. Cererea de reexaminare a fost admisă și a dispus radierea dreptului de proprietate întabulat în favoarea Municipiului Cluj-Napoca. Practic, dreptul de proprietate a revenit pe numele lui Vasile Sabin Țibre.
Clujeanul susține că demolarea clădirii este nelegală, motivând că aceasta poate fi adusă în discuție doar în temeiul unei autorizații de desființare emisă în condițiile legii de primarul municipiului Cluj-Napoca.
Țibre mai afirmă că, prin contractul de concesiune din 1995 s-a transmis dreptul de concesiune asupra terenului de 180 mp pentru 99 de ani, nu 25, așa cum susține Primăria. Acesta acuză administrația locală că a modificat unilateral și în mod nelegal contractul, sub aspectul duratei concesiunii, existând acum două forme ale contractului de concesiune și două caiete de sarcini.
„Pârâtul se comportă în mod abuziv, chiar dacă se pretinde proprietar, nefiind posibilă demolarea fără evacuarea prealabilă. Pe de altă parte, calitatea acestuia de proprietar este vehement contestată și face obiectul altui litigiu. Pârâtul se folosește cu rea credință de starea de urgență instituită pe întreg teritoriul României, ca urmare a pandemiei COVID-19, când cele mai multe tipuri de litigii sunt suspendate de drept – cu excepția celor de urgență deosebită”, arăta Țibre în plângerea prealabilă.
Decizia demolării, atacată în instanță
Sabin Vasile Țibre a dat în judecată Consiliul Local Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca, însă Tribunalul Cluj a respins cererea acestuia. Acesta a făcut recurs care se va judeca la Curtea de Apel Cluj. Deocamdată nu a fost stabilit primul termen de judecată.
Emil Boc: Acea stație de autobuze din Mărăști va fi demolată
Compania de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca a elaborat deja proiectul „Modernizarea și extinderea sistemului de transport public în zona metropolitană Cluj – etapa I”, care include și modernizarea a nu mai puțin de 87 de stații, respectiv alinierea acestora la standardele internaționale.
„Cele cinci obiective strategice sunt: accesibilitatea, siguranța și securitatea, mediul, eficiența economică și calitatea mediului urban”, se arată în proiectul de hotărâre nr. 29/24.04.2020, care amintește că, potrivit acestui plan, calitatea punctelor de oprire și a zonelor de așteptare ale transportului public este esențială pentru păstrarea călătorilor și pentru atragerea de noi călători.
„Artera – Bld. 21 Decembrie 1989 – are o importanță majoră în țesutul urban al orașului, fiind «poarta» de intrare dinspre est, fiind și singura legătură directă a zonei centrale cu Aeroportul. O asemenea amplasare și funcțiune merită cu prisosință o tratare menită să sublinieze importanța acesteia și să-i sporească prestigiul din punct de vedere urbanistic”, se arată în raportul de specialitate.
„Nu mai putem lăsa cartierele noastre să nu fie modernizate, modernizarea trebuie să meargă mai departe. Nu putem lăsa orașul captiv în trecut! Acea stație de autobuze din Mărăști va fi demolată și se va realiza o stație modernă, refăcută după standarde europene”, declara Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.
Și chioșcurile din Piața Mărăști vor fi demolate
La începutul anului, Primăria a luat decizia de a moderniza Piața Mărăști, astfel încât toate construcțiile de pe domeniul public vor fi demolate, inclusiv chioșcurile din zonă. Comercianții sunt nemulțumiți și îngrijorați de viitorul lor, însă demolarea construcțiilor în cauză este necesară și este îmbrățișată de mulți clujeni.
”Suntem foarte nemulțumiți pentru că nu ați ținut cont de noi deloc. Ar fi trebuit să vă gândiți că avem 20 de ani de când stăm în amplasamentul respectiv și am putea fi introduși în proiectul de modernizare după modelul pe care l-ați stabilit. Și când am construit actualele chioșcuri Primăria ne-a dat un model și noi l-am respectat. Am vrea să rămânem acolo pe poziție. Domnul primar nu a fost de acord deloc, cu toate insistențele noastre. Dacă ne relocați la Pod la Ira noi suntem morți. Un comerciant trebuie să aibă vânzări ca să poată trăi. Acolo nu avem niciun fel de posibilitate. Noi vrem să fim cuprinși în proiectul de modernizare a zonei. Noi suntem 10 chioșcuri și putem să ne încadrăm unde doriți. Noi de acolo de câștigăm existența. Noi ne-am plătit dările la stat, chiria. Vecinii din blocurile apropiate nu au avut niciodată probleme cu noi”, afirmă, conform presei, unul dintre comercianți.
Costică Pocol continuă lucrările ilegale din Piața Mărăști
”Artizanul” afacerii Piața Mărăști este Costică Pocol, cunoscut pentru construcțiile lui ilegale. Gazeta de Cluj a semnalat faptul că după ce o parte din chioșcurile din Piața Mărăști au fost demolate, Pocol le reconstruia ilegal, peste noapte.
Recent, Costică a fost și amendat, dar cu toate acestea, lucrările ilegale continuă!
”Polițiștii locali din cadrul Serviciului Control Urbanism și Disciplina în Construcții, în cursul anului 2020, au făcut mai multe verificări tematice la imobilul situat pe Bdul 21 Decembrie 1989, nr. 131-135, zona Complexului Comercial Piața Mărăști, înscris în CF nr 252310, nr. cadastral/ topografic 252310, unde s-au constatat următoarele:
În conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 rep. art. 26, alin. 1, lit. A, au fost aplicate 3 sancțiuni contravenționale, astfel:
• S.C. FABI RENTALS S.R.L. (n.r. firmă deținută de familia Pocol) a fost sancționată contravențional pentru lucrările de construcții de modificare a fațadei vest, la nivelul parterului, lucrări fiind executate în februarie 2020.
• S.C. MĂRĂȘTISTAR S.R.L. a fost sancționată contravențional pentru lucrările demarate în dreptul stației CTP – Piața Mărăști, deasupra a 4 spații comerciale, prin realizarea unei structuri de rezistență noi din grinzi și elemente metalice, executate în iulie 2020. (n.r. Firma Mărăștistar SRL este administrată de Maria Suhan și Dorinel Benche, asociați fiind familia lui Teofil Tripon. De asemenea, asociatul juridic al firmei este AKAMI SRl, condusă de Ovidiu Adrian Ionescu și Simona Cristina Ionescu).
• În luna septembrie 2020 s-a constatat realizarea unei structuri de lemn deasupra etajului 4 al Complexului Comercial Piața Mărăști, de către dl. Pocol Costică, fără a deține autorizație de construire, în acest sens aplicându-se sancțiune contravențională.
Având în vedere faptul că execuția lucrărilor de construcții a continuat după oprirea acestora de către agentul constatator, în conformitate cu prevederile art. 24, lit.b din Legea nr. 50/1991-rep., fapta constituie infracțiune, prin urmare se vor demara procedurile în vederea sesizării organelor de urmărire penală.
Au alungat comerciantii decenti de legume fructe si s-a asfaltat in loc sa fie lasati, preturi decente, marfa de calitate, nu ca in piata Marasti, o rusine de bisnita .