Două dintre cele 36 de persoane înşelate de patroana agenţiei de turism Your Next Holiday, Jenica Clapă, nu s-au împăcat cu soluţia de neîncepere a urmăririi penale dată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi a făcut o plângere împotriva acestei decizii, cu consecinţa trimiterii cauzei înapoi la procuratură. Săptămâna trecută, completul care a judecat cauza a dat câştig de cauză reclamaţilor şi, după ce a contopit cele două dosare, au retrimis dosarul la procuratură în vederea redeschiderii urmăririi penale faţă de Jenica Clapă.
“În baza art. 2781 alin. 8 lit. b Cod penal admite plângerea formulată de petenţii O.L.N. împotriva ordonanţei din 16.05.2013 emisă în dosarul nr. 853/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj şi a rezoluţiei nr. 519/II/2/2013 565/II/2/2013 557/II/2/2013 577/II/2/2013 579/II/2/2013 a prim-procurorului aceluiaşi parchet, pe care le desfiinţează şi trimite cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale faţă de învinuita Clapa Jenica pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prevăzute de art. 215 alin. 1, 3 şi 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. În baza art. 192 alin. 3 Cod penal cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia”, se arată în Hotărârea 507/2013 din 19.11.2013 a completului de judecată.
Peste 50 de clujeni, care s-au declarat părţi vătămate în 36 de plângeri penale făcute pe numele Jenicăi Clapă, patroana agenţiei de turism Your Next Holiday au sperat să-şi recupereze banii pe care Clapă i-a luat în 2010, pentru vacanţe ce nu au mai avut loc. În majoritatea plângerilor depuse la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj, oamenii descriu acelaşi mod de operare a Jenicăi Clapă, şi anume că aceasta a încasat banii pentru pachetele de servicii turistice, iar apoi nu a mai fost de găsit când clienţii au vrut să obţină de la ea documentele necesare sejurului, pentru a beneficia de vacanţa mult aşteptată. Sumele încasate de Jenica Clapă de la turişti se situează între 700 şi 2.500 de euro, iar localităţile de unde şi-a racolat clienţii au fost în principal Cluj-Napoca şi Timişoara, dar şi Zalău sau Bucureşti.
De ce NUP?
În urma verificărilor actelor de la dosar, care constau în cele 36 de plângeri, mărturia Jenicăi Clapa şi a asociaţilor ei, dar şi a raportului de expertiză contabilă al firmei, procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a hotărât că probele administrate în cauză arată că relaţia dintre Clapă şi fiecare dintre părţile vătămate care au achiziţionat pachete turistice are la bază un contract. Această relaţie a fost guvernată de regulile ce reglementează necesitatea respectării clauzelor contractuale asumate de părţi, precum şi cele care vizează asumarea consecinţelor nerespectării lor. Procuratura a arătat că neonorarea unei obligaţii asumate pe fondul încheierii unei tranzacţii nu intră în sfera de cercetare a penalului cât timp aceasta nu e consecinţa nerespectării a unei activităţi de inducere în eroare a beneficiarilor. Din actele de la dosar nu rezultă probe obiective care să demonstreze că Jenica Clapă a avut intenţia de a induce în eroare părţile contractuale.
“ Actele pentru urmărire penală din dosar nu conturează probe certe, dincolo de orice îndoială pentru a demonstra infracţiunea de înşelăciune, de aceea procuratura a dispus scoaterea ei de sub urmărire penală pentru infracţiunea de înşelăciune în contracte şi neînceperea urmăririi penale.”, se arată în rechizitoriul procuraturii.
Crina Crainic
