La 19 mai în Italia este sărbătorită ziua de naștere a celebrului procuror Giovanni Falcone (Foto). Însă, doar patru zile mai târziu, la 23 mai este comemorată uciderea sa într-un atentat organizat de mafia siciliană. În România, în tot acest timp, magistrații, în special procurorii sunt victimele unui atentat organizat de clasa politică. Prin vicierea legislației privind organizarea și funcționarea DNA, DIICOT, CSM, prin protocoalele de colaborare a parchetelor cu SRI, nu se ajunge decât la denaturarea instituției parchetului și a profesiei de procuror.

La 14 mai 2021 a avut loc un ‘’dialog’’ între membri reprezentanți ai Asociației Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru apărarea drepturilor Omului (AJADO), Asociația Procurorilor din România (APR) și raportorii Comisiei de la Veneția. Dialogul în sine nu a existat deoarece timpul alocat prezentării clare a situației actuale din România privind desființarea SIIJ a fost insuficient. Ce s-a întâmplat acolo încă este incert și așteptăm ca forurile decizionale ale Comisiei de la Veneția să ia o decizie privind modul în care raportorii săi au organizat acest ‘’dialog’’.  Nu în ultimul rând această lipsă de profesionalim voită ridică îndoili și suspiciuni în privința conduitei și a bunei credințe a raportorilor Comisiei de la Veneția.

Vorbim acum  despre Giovani Falcone deoarece el întruchipează profesionistul și profesionalismul. De la formarea sa ca om, formarea sa profesională și până la asasinarea lui în 1992. Câteva detalii sunt relevante. Falcone s-a născut la Palermo, în 1939 și a copilărit în cartierul Kalsa. Acesta este cartierul unde a crescut și colaboratorul său Paolo Borsellino, asasinat și el la 50 de zile după Falcone. Acesta este mai ales cartierul unde au crescut și de unde au plecat foarte mulți membrii ai mafiei siciliene pe care Falcone i-a căutat, anchetat și arestat ulterior. Cel mai celbru dintre aceștia este Tommaso Buscetta, cel care a ales în definitiv să colaboreze cu autoritățile italiene. Din acest mediu propice infracționalității juvenile a plecat Falcone. Nu se poate spune, atât pentru el, cât și pentru membrii mafiei, că anturajul a fost factorul determinant în viața lor. Nu. Edificator este faptul că viitorii procurori și viitorii criminali se jucau împreună în copilărie pe aceleași străzi. Însă drumurile lor deși s-au separat ulterior ele s-au intersectat în mod periodic, unii căutându-i pe ceilalți. Am putea spune că privim la o continuare a jocului copiilor din cartierul Kalsa. Însă aceste investigații ale procurorilor din Sicilia au avut un impact uriaș asupra societății italiene.

Semnificațiile moștenirii lăsate de Falcone

De ce este importantă activitatea lui Falcone pentru sistemul judiaciar din Italia și mai ales din alte state? Falcone a scos la suprafață faptul că mafia nu este o organizare tribală locală care jefuiește, amenință, terorizează și manipulează oamenii. Procurorul a arătat unei lumi întregi că această formă de crimă organizată funcționează transfrontalier, pe plan internațional și mai ales faptul că ea are o încrengătură complexă în partidele politice precum și în marile proiecte de investiții economice. Desigur, Falcone a luat urmă infracțiunilor tipice Siciliei: trafic de droguri (a demonstrat faptul că Italia luase locul Franței în topul exportatorilor europeni de droguri spre SUA), infracțiuni bancare, spălare de bani (a se vedea Rosario Spatola), asasinate. El a demonstrat că între toate acestea există interconexitate. Mai mult există o singură  organizația care le săvârșește. De aici și până la partidele politice nu mai e deloc un drum lung. Astfel, mafia prin finanțarea partidelor politice avea control direct asupra Parlamentului și Guvernului. Forma aceasta de crimă organizată a fost exportată din Italia în SUA. Falcone a lucrat în 1980 la New York cu Rudolph Giuliani pentru găsirea autorilor acestor infracțiuni transfrontaliere. Dacă ne gândim la blocul statelor din estul Europei, ne dăm seama că acestea nu au o asemenea experiență la un asemenea nivel cu procurori și parchete.

Citiți articolul complet în ziarul Gazeta de Cluj, începând de mâine, 24 mai, 2021, la chioșcurile de ziare din Cluj Napoca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here