TŞ CSM sanctioneaza 2 magistrati clujeni din 200 sesizati
Conform informatiilor obtinute de la purtatorul de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), anul 2011 a adus circa 200 de sesizari la adresa magistratilor clujeni, doi dintre ei fiind sanctionati. Judecatorul Gabriel Nasui, cel care a fost acuzat ca ar fi favorizat firma sotiei sale, intocmind mai multe acte procedurale, a fost sanctionat cu reducerea salariului pe o perioada de trei luni.
Anul 2011 a adus un numar de 200 de plangeri şi sesizari la adresa judecatorilor şi procurorilor clujeni cu privire la actele ilegale pe care aceştia le intocmesc. Din numarul total al magistratilor sesizati, doar doi au fost sanctionati disciplinar de catre CSM, unul dintre aceştia fiind judecatorul de la Curtea de Apel Cluj, Gabriel Nasui.
Acestuia i-a fost diminuata indemnizatia de salariu cu 15% pe o perioada de trei luni, a doua sanctiune disciplinara ca gravitate dupa excluderea din magistratura. Purtatorul de cuvant al CSM-ului a declarat pentru Gazeta de Cluj ca, datorita unor motive de ordin intern, numele celui de-al doilea magistrat sanctionat nu poate fi divulgat.
Motivele din spatele sanctiunii lui Nasui
Judecatorul Gabriel Nasui a fost cercetat pentru suspiciunea ca ar fi favorizat o firma la care asociati erau sotia sa şi tatal acesteia. Ocupand functia de judecator la Sectia Comerciala de Contencios Administrativ şi Fiscal al Curtii de Apel Cluj, Gabriel Nasui a judecat şi a admis o cerere de preschimbare a termenului, facuta de firma in care sotia sa, Bogdana Nasui, este asociat. Dosarul avea ca obiect “opozitie la executare”, firma sotiei judecatorului fiind chiar contestatorul. Potrivit articolului 5 din legea 303/2004, privind statutul judecatorilor şi procurorilor, judecatorul Gabriel Nasui nu avea voie sa intre in acest caz, chiar daca acesta i-ar fi fost repartizat aleatoriu, fiind obligat sa se abtina de indata. Dovada cea mai clara a faptului ca judecatorul ştia ca este incompatibil sa judece cererea de preschimbare a termenului de judecata este aceea ca, imediat dupa admiterea cererii, Nasui s-a abtinut in cauza.
Dosarul in cauza a aparut pe rolul Curtii de Apel Cluj, Sectia comerciala şi de contencios-administrativ in cursul lunii martie 2011, dosarul avand primul termen la data de 9 septembrie 2011. Suspiciunile cu privire la dosar au aparut insa de indata, atunci cand la data de 1 aprilie 2011, in urma unei cereri de preschimbare a termenului, judecata de nimeni altul decat Gabriel Nasui, magistratul a admis cererea şi a fixat termen de judecata data de 6 mai 2011. In acest dosar, societatea socrului şi al sotiei magistratului a fost condamnata sa achite catre o banca suma de 935.490 de lei, datorita faptului ca nu onorase la termen un bilet la ordin. Impotriva deciziei irevocabile şi pentru a evita executarea silita, Bogdi SRL a depus o contestatie in anulare, care ar fi fost admisa daca CSM nu ar fi anuntat declanşarea unei anchete disciplinare.
Abia pe data de 4 mai 2011, magistratul Gabriel Nasui a inteles sa se abtina de la judecarea cauzei, chiar daca ar fi avut obligatia sa o faca cu mult timp inainte, mai precis atunci cand a decis schimbarea termenului de judecata. Dosarul firmei conduse de catre rudele judecatorului a fost finalizat in luna iunie 2011, instanta clujeana respingand contestatia in anulare inaintata, insa abia dupa ce CSM-ul a decis sa efectueze verificari cu privire la respectarea prevederilor statutului magistratilor. Ulterior finalizarii dosarului firmei “de familie”, magistratul Gabriel Nasui declara faptul ca recunoaşte ca a greşit atunci cand a judecat cererea de schimbare a termenului depus de firma familiei sale. „Nu am intrat pe fondul chestiunii şi nici nu am intrat pe probe. Am decis doar schimbarea termenului. Consider ca am greşit. Acum aştept verificarile şi vom vedea”, a spus judecatorul Nasui.
Mai multi magistrati s-au revoltat
Intr-un document intitulat Armaghedon, imediat dupa ce CSM a inceput cercetarile in cauza, mai multi magistrati se aratau indignati de grava incalcare a statutului judecatorului. Mai exact, in textul mentionat se arata modul in care s-a folosit de nenumarate ori de faxul Tribunalului Cluj, pentru a trimite documente (facsimil) in dosarul in care familia lui se judeca. „Intre firma sotiei/socrului lui Nasui şi firmele referite in faxuri s-au purtat peste 140 de litigii, la initiativa firmei SC Bogdi SRL, in numeroase dintre acestea actele procesuale ale firmei SC Bogdi SRL fiind trimise de pe faxul Tribunalului Cluj. Fiind trimise de la biroul lui Nasui, este evident ca au fost concepute şi redactate de catre acesta. Cine le-a semnat? Socrul lui Nasui, care apare in acte? Socrul sau avea atunci domiciliul efectiv in Baia Mare. Daca el semna actele redactate de Nasui ar fi insemnat sa se deplaseze in Cluj de fiecare data cand acesta scria actul, dupa care Nasui sa-l trimita la dosar de pe faxul Tribunalului. Este imposibil sa se deplaseze in Cluj numai pentru a semna un act. Este deci foarte plauzibil ca Nasui insuşi avea ştampila firmei şi imita semnatura socrului. Se ridica astfel inca o problema. Potrivit art. 8 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor şi procurorilor, judecatorilor le este interzis sa desfaşoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse. Incalcarea textului este tot o abatere disciplinara, incalcarea unei interdictii. Se pare ca beneficiarul real al firmei este Nasui, care pentru a eluda interdictia legala a trecut in acte, ca interpuşi, socrul şi sotia”, se arata in textul respectiv. Mergand mai departe, documentul arata faptul ca „In unele litigii, Nasui s-a prezentat ca aparator al SC Bogdi SRL, legea permite magistratilor sa faca oficiul de avocat pentru soti şi rude apropiate – ceea ce nu inseamna ca neaparat şi pentru firmele acestora, declinandu-şi calitatea de judecator. Acum s-a ajuns ca pe langa redactarea actelor procedurale şi sustinerea acestora in instanta, sa le şi judece”, se aratau indignati magistratii.
Legea
Legea 303/2004, privind statutul judecatorilor şi procurorilor, mentioneaza ca:
„Judecatorii şi procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie in cazuri care presupun existenta unui conflict intre interesele lor şi interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a intereselor generale ale societatii,cu exceptia cazurilor in care conflictul de interese a fost adus la cunoştinta, in scris, colegiului de conducere al instantei sau conducatorului parchetului şi s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afecteaza indeplinirea impartiala a atributiilor de serviciu”.
Andrei Tomoş
