Câtă dreptate avea Bertolt Brecht când spunea că omenirea învață din experiențele înaintașilor tot atât cât șobolanii din experimentele făcute asupra lor. Adică nimic. Nu a surprins văd pe nimeni dezvăluirile despre tinerețea ”revoluționară” a procurorului general Augustin Lazăr, poreclit de către subordonații săi invidioși ”tractoristul”.
Augustin Lazăr, fost procuror comunist din anul 1982 a îndeplinit timp de patru ani, ultimii din dictatura ceaușistă, funcția de șef a comisiei de eliberări a pușcăriei Aiud.
Torționarul Lazăr a fost demascat în toată hidoșenia sa. Cazul Iulius Filip, disidentul român care a înfundat pușcăria doar pentru că l-a ridiculizat pe Ceaușescu și si-a exprimat solidaritatea cu Sindicatul Solidaritatea din Polonia a fost doar începutul dezvăluirilor despre ticăloșia lui Lazăr. Au urmat alți și alți deținuți politici care au mărturisit în fața camerelor de luat vederi ce au suportat în gulagul Aiud și cine este Augustin Lazăr.
Cel mai șocant caz mi s-a părut însă cel al deținutului politic Florentin Scalețchi care condamnat fiind la 25 de ani de închisoare, adică maximul special din timpul regimului comunist, procurorul Augustin Lazăr a refuzat în mod penal să-i aplice așa cum îi cerea legea, decretul de înjumătățire a pedepsei dat de Nicolae Ceaușescu în 26 ianuarie 1988.
Procurorul Lazăr i-a explicat lui Scalețchi: ”Tu rămâi cu mine aici la Aiud”. Și uite așa cu o semnătură cu stiloul i-a anulat unui semen de-al său 12 ani și 6 luni din viață. Norocul lui Scalețchi a fost însă revoluția din decembrie 1989 când a fost eliberat alături de ceilalți deținuți politici din temniță de către revoluționari.
Acum, procurorul Augustin Lazăr vine și se plânge că este denigrat și spune că: ”resping orice afirmații potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Aiud, aș fi dispus sancționarea disciplinară a vreunei persoane condamnate penal, deținută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate”.
Băi, Lazăr, dar ție chiar nu îți este un pic rușine? Din ce material ți-e făcut obrazul că sigur nu pot jigni porcii că ar fi din vreun fel de șorici de proastă calitate. Tu n-ai sancționat deținuții politici, i-ai băgat în mormânt, nelăsându-i să se elibereze când aveau dreptul legal, iar lui Scalețchi nu i-ai aplicat legea amnistiei. Chiar nu ți-e frică că te bate Dumnezeu pe tine sau pe fiică-ta care nu are nicio altă vină decât că are un tată călău? Oricum am văzut că și pe fiică-ta ai făcut-o procuror. Sper să nu-ți calce pe urme, călău nenorocit ce ești!
În loc să amuțească de rușine și să-și ceară scuze, tractoristul Lazăr își mai depune candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Noroc cu ministrul Justiției care i-a tras un picior în obrazul din spate că n-a reușit să treacă nici măcar de prima probă.
Dar totuși, cum se explică cinismul și nesimțirea ipochimenului? Când tu știi că ai păstrat ultimii ani din dictatura lui Ceaușescu la unul din cele mai dure penitenciare din România, perioadă în care deținuții politici ”păstoriți” de tine au fost înjosiți, batjocoriți, torturați și unii chiar omorâți, cum mai ai tupeul să îți arăți mutra la televiziune, cum mai îndrăznești să mergi la serviciu, scursură pestilențială ce ești!
Există o singură explicație – nesimțirea și inima de piatră pe care o ai, călăule. După tot ce-ai făcut la Aiud în perioada 1985-1989, ți se pare că ți-ai făcut datoria, nu-i așa? De altfel, într-o intervenție televizată, Augustin Lazăr ne-a comunicat că deținuții politici erau ”cazați” la penitenciarul Aiud. Te pomeni că erau la relaxare la ”hotel” penitenciarul Aiud.
Nesimțitul și ticălosul Lazăr, de cine a fost numit? De securistul Cioloș. Fostul paznic și temnicer al Doinei Cornea l-a pus procuror general al României pe călăul Lazăr.
Și ăștia doi nenorociți sunt idolii tinerilor ”frumoși și liberi”. Vai de capul vostru de manipulați și dobitoci! V-ați îndrăgostit de un nemernic de torționar și de șeful lui securist.
Astfel că inițiativa GDS de a-l decora pe Augustin Lazăr cu premiul GDS pe 2018 arată cât de jos a ajuns o parte a intelectualității românești. Cei de la GDS au ajuns niște râme coprofage. Adevărul că vă meritați unii pe alții, intelectualii mâncători de căcat, tumora canceroasă Lazăr și securistul Cioloș. Poftă bună!
