Vasile Nemeş, fostul director general al Salinei Turda, a semnat un contract fascinant când a preluat mandatul de conducere a societăţii. Majoritatea PPDD din Consiliul de Administraţie i-a asigurat cele mai bune condiţii, atât din punct de vedere al plăţii, cât şi al „asigurării” în caz de încheiere a contractului. La începutul lunii decembrie, într-o şedinţă de îndată, Consiliul Local Turda a revocat Consiliul de Administraţie al Salinei Turda care l-a ales pe Vasile Nemeş la conducerea instituţiei. Astfel, la propunerea grupului PD-L,UDMR, au fost revocaţi din funcţii Niculescu Ioan, Husar Axente, Făgădar Corina, Costea Constantin, Fărcaş Traian, Felezeu Călin Valentin, Baciu Simona, Vasile Nemeş şi Robert Cojan şi înlocuiţi cu Liviu Toth (PPDD), Cristian Matei (USL) şi Sorin Sabău (PC).
Forul legislativ al oraşului Turda a îndepărtat astfel o conducere asupra căreia planează suspiciunea că ar vrea să falimenteze societatea care administrează Salina Turda, pentru a forţa privatizarea sa. Miza ar fi una mare, pentru că „bijuteria transilvană” poate aduce bani frumoşi celor care o controlează.
Contractul „bănos” al lui Nemeş
Vasile Nemeş a fost ales de Consiliul de Administraţie al Salinei Turda la conducerea instituţiei în primăvara anului trecut. De atunci, în doar nouă luni, Consiliul Local Turda a decis că trebuie să scape de el, pentru că „şi-a tras o serie de drepturi financiare prin care căpuşa bugetul Salinei”. Se pare că aleşii locali nu ştiau despre anexa la hotărârea Consiliului de Administraţie din 22 mai 2013, care prevede recompensarea Directorului General ci o cotă de participare la profitul net al societăţii, cuprinsă între 5 şi 6 procente, în funcţie de profitul brut al acesteia.
Vasile Nemeş, tatăl fostului viceprimar din Turda, şi fost preşedinte al PP-DD Cluj, a fost numit în Consiliul de Administraţie al SC Turda Salina Durgău SA şi apoi ales în funcţia de conducere prin votul colegilor de partid, dat fiind că trei din cinci membri ai acestui CA sunt de la partidul fondat de Dan Diaconescu. La un profit frumuşel de 5,4 milioane de lei, pe anul 2013, Nemeş încasează, potrivit anexei la contractul de mandat, vreo 320.000 de lei, sau 72.000 euro, dintr-un foc.
Aceasta dacă nu luăm în calcul şi salariul prevăzut de mandat din 22 mai 2013, care prevede remunerarea lui Vasile Nemeş cu 6.200 de lei lunar, undeva la 1300 de euro. Încă 9.500 de euro adăugaţi la cota din profit dă un total de 81.500 de euro în doar şapte luni de mandat. O sumă frumuşică de care nici un tată de politician nu ar fi dezamăgit. Şi calculul tot nu este complet, dacă avem în vedere faptul că în contractul de mandat, Nemeş are dreptul şi la un spor de vechime, asigurare de viaţă, cazare şi diurnă pentru deplasări, folosirea unui automobil al societăţii, cu toate cheltuielile decontate de aceasta, a unui telefon mobil cu abonament decontate la fel şi traininguri în ţară şi străinătate.
Bonus la bonus, şi în caz că zboară
Dacă Nemeş va fi revocat din funcţie sau la încetarea contractului, fostul director general se bucură de privilegii la care visează orice angajat. „În cazul în care revocarea directorului general intervine fără justă cauză, directorul general va primi contravaloarea unui număr de 18/ optsprezece remuneraţii plătibile în maxim 30 de zile de la încetarea contractului”, arată contractul de mandat. În plus, aceeaşi perioadă de un an şi jumătate este menţinută pentru „despăgubirea” directorului general după încetarea contractului, fie cu sau „fără justă cauză”, „unitatea, la cererea fostului director general, îi va asigura un loc de muncă în societatea pe un post corespunzător pregătirii sale profesionale cu aceiaşi nivel de remuneraţie timp de 18 luni”.
Şi ca să nu se plictisească, Vasile Nemeş este membru şi în Consiliile de Administraţie de la Aeroportul Naţional Cluj-Napoca şi Compania de Apă Someş, potrivit informaţiilor Ştiri de Cluj.
Anexa cu bucluc
Axente Husar, Călin Felezeu, Ioan Niculescu şi Constantin Costea, membri ai Consiliului de Administraţie al SC Salina Turda Durgău semnează anexa la Contractul de Mandat al Directorului General Vasile Nemeş, care prevede că: „În conformitate cu dispoziţiile articolului 38, pct. 1 din OUG 109/2011, în situaţia în care societatea obţine profit, Directorul General va fi recompensat printr-o cotă de participare la profitul net al societăţii astfel:
-5% din profitul brut al societăţii, dacă se va realiza un profit brut anual de până la 500.000 lei
-5,5% din profitul brut al societăţii, dacă se va realiza un profit brut anual cuprins între 500.000 şi 1.000.000 lei
-6% din profitul brut al societăţii, dacă se va realiza un profit brut anual de peste 1.000.000 lei”
Raportul a ieşit pozitiv
Raportul Consiliului de Administraţie al SC Turda Salina Durgău SA, demis la solicitarea primarului Tudor Ştefănie, cu votul consilierilor PDL-UDMR şi a unor consilieri din alianţa USL-PPDD, este unul pozitiv, conform indicatorilor financiari daţi publicităţii la şedinţa Consiliului Local Turda. Astfel, la 31.10.2013, SC Turda Salina Durgău SA avea o cifră de afaceri de 5.084.595 lei (cea mai mare din istoria societăţii), cu un profit brut de 1.053.185 lei, în condiţiile în care societatea a fost grevată de funcţionarea cu pierderi a bazinului de înot (-233.411,73 lei) şi de cheltuielile aferente cu creditul contractat de fosta conducere, pentru investiţia de la Centrul Spa al hotelului Potaissa (-395.287 lei). Practic, în condiţiile comparabile cu 2012, societatea a înregistrat un profit de 1.681.878,73 lei, pe primele 10 luni, mai mare decât cel realizat în tot anul 2012, în condiţiile în care la 31.03.2013 societatea a fost preluată cu un profit negativ de 852.793 lei, iar numărul de angajaţi în 2013 a fost mai mare decât în 2012.
Investiţie de 5,8 milioane de euro
Jurnaliştii de la Business Insider au pus Salina Turda din Cluj într-un top al celor „25 de destinaţii incredibile de călătorie despre care nu ştiai că există”. Salina este înscrisă pe lista monumentelor istorice din judeţul Cluj, iar în 2012 a fost declarată proiectul turistic al anului. Salina Turda este în patrimoniul consiliului local, iar societatea de administrare este de asemenea în proprietatea acestuia. În 2006, consiliul local a primit finanţarea europeană pe proiectul Phare, iar în anul următor s-a finalizat licitaţia şi s-a semnat contractul. Licitaţia a fost organizată de Ministerul Dezvoltării şi Turismului, acesta fiind titularul de contract, de finanţare şi de execuţie. Totodată, ministerul a ales şi constructorul şi firma de consultanţă care a gestionat contractul. Valoarea totală a investiţiei a fost de 5.888.000 de euro, din care 980.000 de euro cofinanţare de la Primăria Turda.