Turismul clujean bate criza financiara

Dacă până nu demult lacul de la Beliş, staţiunea Muntele Băişorii sau traseele turistice din munţii Apuseni erau lăsate în paragină, de ceva vreme au început să fie depuse sau elaborate proiecte pentru ca aceste zone să devină importante puncte de atracţie pentru turişti.

Bază de agrement pe lacul Fântânele

Primarul comunei Beliş, Viorel Crainic, a declarat că, în acest moment, se fac demersuri pentru reabilitarea lacului de la Fântânele, obiectivul turistic central al zonei. “Suntem în curs de elaborare a unui proiect pentru dezvoltare turistică ce are ca obiectiv central lacul de la Fântânele. Dorim să dezvoltăm acest proiect turistic în jurul lacului, să realizăm un debarcader, să organizăm o bază de iniţiere în tainele pescuitului şi ale scufundărilor, dar şi să dezvoltăm o bază de închiriere pentru ambarcaţiuni mici. Totodată, terasele, restaurantele şi pensiunile de pe malul lacului vor fi incluse în proiect”, ne-a explicat primarul. Lacul de la Beliş are o istorie încărcată, acesta adăpostind un sat a cărui biserică poate fi văzută şi astăzi, când nivelul apei din lac scade. Barajul a fost construit în perioada comunistă, locuitorii Belişului Vechi fiind nevoiţi să-şi părăsească gospodăriile şi să se mute în zonele din apropiere. Satul a fost în întregime inundat, multe dintre casele care nu au fost dărâmate dăinuind şi astăzi pe fundul apei. Un alt punct turistic important din comuna Beliş este monumentul lui Horea, despre care primarul Viorel Crainic spune că ar necesita reparaţii. “Trebuie să investim nişte bani acolo. Trebuie să marcăm traseele turistice şi monumentele existente pentru a le pune în atenţia turiştilor. Belişul nu este o zonă deloc de neglijat din punct de vedere turistic pentru judeţul Cluj”, ne-a explicat Crainic.

Valea Ierii, staţiune turistică

Comuna Valea Ierii, zonă cu potenţial turistic ridicat, urmează să depună un proiect, în viitorul apropiat, pentru transformarea comunei în staţiune turistică. “Nu avem depus încă niciun proiect, dar acum discutăm pentru depunerea unuia pentru transformarea comunei în staţiune turistică. Vrem să realizăm o pârtie de ski şi să introducem toate obiectivele într-un circuit turistic”, ne-a declarat primarul comunei, Gabriel Duma. Totodată, acesta ne-a explicat că, la solicitarea Consiliului Judeţean, s-a manifestat interesul şi pentru un parteneriat pentru dezvoltarea turistică a zonei. În comuna Valea Ierii, pe lângă Mănăstirea Plopi şi Defileul Ierii turiştii se pot caza la una din multele pensiuni moderne din zonă.

Infrastructura lasă de dorit

Comuna Mărişel este altă comună cu potenţial turistic ridicat. Principalele obiective turistice de care beneficiază această zonă sunt Crucea Iancului, Muzeul Satului, Defileele Someşului Cald şi Răcătăului, Biserica din Stăneşti, Mormântul Pelaghiei Roşu, Ţâgla Gavrii, Parcul de eoliene, Valea Leşului, Vârfurile Grohotu şi Bătrâna sau Lacurile de acumulare Tarniţa şi Fântânele. Totodată, zona beneficiază de o serie de trasee turistice şi pensiuni. Primarul comunei, Traian Mariş, ne-a explicat că se lucrează intens la proiecte pe turism. “În acest moment, lucrăm la realizarea unui punct de informare turistică în parteneriat cu o Organizaţie neguvernamentală. Din păcate, infrastructura lasă de dorit, dar avem promisiuni de la Consiliul Judeţean că vom primi ajutor pentru reabilitarea drumurilor. Avem şi un proiect dezvoltat în parteneriat cu o firmă privată, în valoare de cinci milioane de euro, pentru realizarea a trei pârtii de ski. Se lucrează deja şi sperăm ca iarna aceasta să dăm drumul măcar la una dintre ele. Când va fi gata, va fi cea mai frumoasă staţiune de ski din zonă”, spune Mariş.
 
Staţiunea Muntele Băişorii, modernizată

Comuna Băişoara este deja cunoscută pentru staţiunea turistică Muntele Băişorii. Există şi alte obiective turistice în zonă, precum Cetatea lui Gelu sau traseele turistice montane, dar principala atracţie o reprezintă pârtia de ski din staţiune. Primarul comunei, Minodora Luca, ne-a explicat că, începând din acest an, în parteneriat cu Consiliul Judeţean, staţiunea urmează a fi modernizată. “ În acest moment, există în derulare un proiect pentru “Dezvoltarea turismului de iarnă în munţii Apuseni”. Este un proiect în parteneriat cu Consiliul Judeţean, finanţat prin Ministerul Turismului. În acest moment, suntem în stadiul de organizare a licitaţiei pentru execuţie. Proiectul prevede, printre altele, prelungirea pârtiei de ski cu 1,5 km şi realizarea unei parcări. Avem alocate 1,5 milioane de euro pentru acest proiect, iar valoarea totală pentru conceptul integral este de nouă milioane de euro”, ne-a declarat primarul. Acesta ne-a explicat că ar fi necesară marcarea şi promovarea tuturor traseelor şi obiectivelor turistice din zonă, dar că o parte dintre aceste marcaje sunt incluse în proiectul aflat în derulare.

Finanţarea prin ADR, suspendată

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest derula, până nu demult, proiecte pe dezvoltare turistică. Anul acesta, axa de finanţare pe turism de la ADR Nord-Vest a fost, însă, suspendată. Motivul este faptul că, în perioada în care se finanţau proiecte pe această axă, majoritatea dintre acestea aveau ca obiectiv construirea de pensiuni sau hoteluri. Conform reprezentanţilor ADR, Ministerul Turismului vrea să regândească axa de finanţare pe turism prin această agenţie pentru ca solicitanţii să fie motivaţi să se îndrepte şi spre alte domenii.

Atenţie la monumente

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Radu Moisin, ne-a explicat că autorităţile locale au considerat o prioritate vitală investiţia în proiecte pentru turism. “Urmează să modernizăm zonele Făget, Hoia şi Lomb cu scop turistic, atât intern, cât şi extern. Totodată, s-au făcut deja investiţii cu fonduri, atât locale, cât şi naţionale, de exemplu pentru Bastionul Croitorilor, care a fost modernizat şi se bucură de un real succes. Se lucrează acum la zona pietonală din piaţa Unirii, care are ca obiectiv central reabilitarea grupului statuar Matei Corvin. Lucrăm şi la zona pietonală de pe strada Potaissa, unde vrem să punem în evidenţă zidul vechii cetăţi medievale. Totodată, se lucrează la o strategie de dezvoltare şi la un brand pentru municipiul Cluj-Napoca. Pe viitor, avem în plan reabilitarea tuturor monumentelor istorice şi a obiectivelor turistice din municipiu. Am pornit din centru şi vom ajunge la toate obiectivele pe parcurs”, ne-a explicat Radu Moisin.

Băile din judeţ pregătite pentru turişti

De la Consiliul Judeţean ni s-a comunicat lista cu proiectele aflate în derulare şi cele prezentate pentru finanţare Ministerului Turismului. Astfel, la Gherla se doreşte realizarea unui proiect pentru promovarea turismului cultural. Totodată, pentru municipiul Gherla se are în plan valorificarea potenţialului balnear al băilor “Sărătura”, prin amenajarea lacului cu apă clorosodică şi a nămolurilor sapropelice cu caracter terapeutic. Şi băile cu apă sulfuroasă de la Băiţa urmează să fie reabilitate printr-un program turistic, iar turismul istoric va fi exploatat prin reamenajarea centrului istoric al oraşului, reamenajarea parcului mare şi înfiinţarea unui centru de informare turistică. La Turda se află deja în derulare un proiect ce are ca scop creşterea atractivităţii turistice a zonei prin reabilitarea lacurilor sărate din zona Durgăului, Valea Sărată şi Salina Turda. Pentru aceeaşi zonă se derulează proiecte pentru reabilitarea zonei balneare Turda – Sângeorz Băi şi pentru restaurarea şi introducerea în circuitul turistic al Castrului Legiune V Macedonică Potaissa-Turda. Băile de la Cojocna reprezintă una dintre zonele cu potenţial balnear preferate de clujeni. Reabilitarea acestora a demarat anul trecut, printr-un proiect Phare şi va dura până în toamna acestui an. Pe viitor, se are în plan şi modernizarea hotelurilor şi restaurantelor din incinta complexului balnear. Încluderea cetăţii voievodului Gelu în proiectul turistic al judeţului Cluj este planul CJ pentru comuna Dăbâca, iar în comuna Feleacu se are în plan construirea unui stadion şi a unei baze sportive de agrement în zona Prundărie, pe o suprafaţă de 18 hectare.

Planurile CJ

“Mai avem în vedere o serie de proiecte. Unul se referă la amenajarea de puncte de informare turistică la intrările în judeţ. Mai sunt în derulare proiecte pentru reabilitarea unor obiective precum Palatul Banffy de Bonţida. Sunt necesare investiţii, practic, pentru toate obiectivele turistice din judeţ, pentru unele direct, iar pentru altele, în infrastructura de acces. În plus, este nevoie de o acţiune coerentă de promovare. Clujul nu este un judeţ de destinaţie turistică, ci mai degrabă unul de tranzit. Există, însă, argumente pentru a schimba acest lucru prin implementarea unor proiecte coerente care să valorifice partea naturală a munţilor Apuseni, monumentele, zona lacurilor şi zona balneară”, ne-a declarat Victor Popa, purtătorul de cuvânt al CJ Cluj.

Simona Curcian-Maleş