Oamenii care vin în vacanță în Cluj-Napoca sunt întâmpinați de o experiență turistică realizată de
Primărie cu resturile rămase dintr-un buget a cărui organizare clujenii au încetat să mai încerce să o
înțeleagă. Angajații Departamentului de Turism de la Primăria Municipiului Cluj-Napoca înșiră o serie
de activități pe care le-au organizat, iar eficiența lor se vede în faptul că nici măcar cetățenii orașului nu
știu exact ce puncte turistice se află în Cluj.
Turismul de calitate se vede în cât de cunoscut este orașul pentru punctele sale de atracție principale,
dar și pentru experiențele care îi sunt oferite persoanei – așadar, întrebările care sunt ridicate la fileu
sunt: cât de calitativ este turismul în Cluj și cât de eficiente sunt activitățile desfășurate de
Departamentul de Turism al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.
Mai întâi, punctul forte în ceea ce privește modul în care Cluj-Napoca își întâmpină turiștii ar fi site-ul
care introduce orice om în experiența orașului: muzee, localuri, locuri care merită văzute, evenimente,
cazări.
Secțiunea referitoare la cazări nu face nimic altceva decât să trimită turistul către un alt site destinat
cazărilor, practic este inutil. Secțiunea referitoare la muzee ar fi cât de cât relevantă dacă s-ar investi
serios în întreținerea muzeelor. De exemplu, în momentul de față, Muzeul de Farmacie Hintz House
este închis pe o perioadă neanunțată publicului, acesta se află într-un „proces de întreținere” în legătură
cu care nimeni nu mai știe nimic.
Mai mult decât atât, există oameni care au văzut potențial din punct de vedere turistic în Cluj-Napoca și
astfel și-au făcut cale liberă pe lângă Primăria Cluj-Napoca și fac bani grei care ar fi putut ajunge în
bugetul Primăriei. Este vorba despre Tourist Informator S.R.L., care a profitat din plin de frumusețea
clujeană și n-a dat înapoi de la a-și dezvolta o afacere prosperă. Mai exact, Gassner Wolfgang
Norbert a creat o aplicație care face turiștilor un tur al orașului și oferă o experiență completă. Aplicația
este creată atractiv, este bine organizată și mai ales este un real suport pentru cei care au nevoie.
Cifra de afaceri pe anul 2021 este 414.967 de lei, iar profitul net este de 138.526 de lei. Ceea ce
înseamnă că dacă Departamentul de Turism își făcea bine treaba, acum în bugetul Primăriei
Municipiului Cluj-Napoca ar fi putut fi peste 100.000 de lei.
Aplicația lui Gassner Wolfgang s-a concentrat pe tot ceea ce înseamnă eficiență. Mai întâi, spre
deosebire de site-ul făcut de Departamentul de Turism al Municipiului Cluj-Napoca care trimite turiștii
către Booking.com pentru cazare, Gassner a făcut un lucru inedit: a ales cele mai bine poziționate
cazări cu cele mai bune prețuri, le-a împărțit pe categorii în funcție de tipul de cazare: hotel, pensiune și
aceasta este doar o secțiune a aplicației.
Departamentul de Turism, care are 7 angajați, susține că a împărțit în mod gratuit materiale informative
și promoționale. Aici iarăși se ridică două întrebări care subliniază de fapt treaba de mântuială care se
face la Primărie: Câți bani au fost cheltuiți pe aceste materiale informative și câți bani au intrat în
bugetul Primăriei după ce acestea au fost împărțite.
Un exemplu de eficiență ar fi fost un microbuz turistic, care să-i plimbe pe oameni prin toate punctele
de atracție turistică contra cost. Acest lucru ar ajuta la promovarea turismului, la popularizarea acestuia
și ar contribui considerabil la bugetul Primăriei. Dar bineînțeles că în timp ce unii oameni caută soluții
pentru alții, trec ani de zile iar orașul Cluj-Napoca își câștigă tot mai mult popularitatea pentru
restaurante și tot mai puțin pentru cultură.
Un asemenea microbuz ar fi fost util și pentru a ajunge la Lacul Tarnița, sau la Gilău – două locuri
deosebit de frumoase și atractive în Cluj, unde nu se poate ajunge din păcate decât cu mașina personală.
Astfel, dacă tocmai ai coborât din avion și ai aterizat în Cluj-Napoca, pentru a afla de Tarnița va trebui
să cauți singur fiindcă nu există o campanie puternică de promovare în acest sens, iar dacă vei dori să
ajungi acolo – Primăria poate îți va da harta, dar nu și mijlocul de transport pentru a ajunge acolo.
Iată cum ar fi putut fi explorată și dezvoltată o zonă a Clujului care din păcate este disponibilă doar
celor care au venit cu mașina sau chiar clujenilor care, de asemenea, dețin un autoturism. Pentru că, un
mijloc de transport către Lacul Tarnița ar fi devenit o sursă constantă de bani, în contextul în care chiar
și locuitorii orașului, nu numai turiștii ar fi putut profita de acest lucru.
Mai mult decât atât, sunt numeroase puncte de atracție în Cluj care trebuie căutate de turiști ca într-o
expediție plină de confuzie, căci această bijuterie de oraș este ascunsă după promisiunile care vin și
pleacă deodată cu ziua de vot.
Emil Boc vrea să facă metrou la Cluj, dar nu este în stare să implementeze două-trei microbuze până la
punctele cheie ale orașului care ar putea contribui considerabil apoi la dezvoltarea economiei și a
turismului. Dacă mii de oameni merg la Brașov pentru Vf. Tâmpa pentru că au asigurate toate căile de
transport până acolo, cum ar fi să existe și în Cluj-Napoca același lucru. Dar, probabil că edilul Clujului
nu ne aude, căci încă se află la licitația pentru metrou.
De asemenea, Departamentul de Turism pune foarte mult accent pe hărți: hărți interactive, 3D, în
diferite limbi și cu diverse design-uri. Aceasta este dovada care arată că atunci când o strategie nu
merge, ea în loc să fie schimbată, la Primărie se insistă pe ea.
Hărțile în 2022, în Cluj, când toți oamenii stau cu Google Maps și Waze în mână reprezintă una dintre
cele mai învechite, neactualizate și inutile modalități de promovare a Clujului. Și o cheltuială de bani, o
irosire de resurse, timp și energie în urma cărora orașul nu are nimic de câștigat.
Ar fi fost o reală implicare din partea angajaților, dacă aceștia ar fi oferit o experiență adevărată
oamenilor, nu o hartă 3D. Pe când Primăria dă banii pe hărți și materiale informative gratuite, muzeele
stau închise deoarece nimeni nu se ocupă de ele. Acesta este turismul clujean – o glumă proastă.
