Turismul medical aduce milioane de euro clinicilor private

Un studiu al Asociaţiei Române de Turism Medical arată că peste 26 de milioane de euro au fost cheltuiți anul trecut de pacienții celor 136 de clinici membre. Suma este în creștere vertiginoasă în fiecare an, iar turismul medical cu destinația România devine din ce în ce mai popular. Q Clinic, membru al Asociației, și-a anunțat printre obiectivele din acest an tocmai dezvoltarea acestei direcții, chiar prin colaborarea cu agenții de turism din afară.

Din Asociaţia Română de Turism Medical fac parte 136 de spitale şi clinici private şi 206 agenţii de turism, hoteluri, companii aeriene, companii de asigurări, implicate în toate etapele procedurale ale turismului medical în România. În medie, un pacient străin cheltuieşte 3.200 de euro pentru un tratament medical în România, iar în tarif nici măcar nu sunt incluse cazarea şi transportul.

Potrivit Asociației, cele mai căutate specializări sunt stomatologia, chirurgia estetică, oftalmologia, ortopedia, dermatologia şi chirurgia bariatrică, sau a obezităţii.

Majoritatea își ”lucrează” dantura

Aproape 70% dintre pacienţii străini care au călătorit în România pentru servicii medicale private au apelat la servicii stomatologice în clinicile private. Următoarele specializări în top sunt tratamente de chirurgie estetică şi dermatologie estetică, care au apelat 15% dintre străini. 5% dintre ei au apelat la servicii oftalmologice, iar restul de 10% au accesat servicii de ortopedie şi chirurgie bariatrică în clinicile şi spitalele de la noi, a explicat pentru ECONOMICA.NET Alexandru Constantin.

Potrivit datelor Asociaţiei Române de Turism Medical procedurile și intervenţiile pentru care străinii au apelat la expertiza medicilor români, în ultimii doi ani, sunt, în ordinea popularității, implanturile dentare, protetica dentară, augmentarea mamară, rinoplastia, lifting-ul facial, protezarea de şold, chirurgia oftalmologică (ILasik) și chirurgia obezităţii (balon gastric, gastric by-pass).

Economisesc aproape jumătate din costuri

Străinii care se tratează la noi plătesc cu 45% mai puţin, în medie, decât tariful pe care l-ar fi plătit pentru acelaşi serviciu medical în ţara de origine. În unele cazuri, tratamentul primit de pacientul străin în România poate fi şi cu 70% mai ieftin decât în ţara sa de origine.

Aceşti pacienţi vin de multe ori în România pentru tratamente medicale care nu sunt acoperite de asigurările lor medicale standard. Cei mai multi pacienţi străini vin din vestul Europei: Italia, Franţa, Spania, Germania, Elveţia, Marea Britanie, dar am avut pacienţi şi din Peninsula Arabică, Rusia, SUA, a adăugat preşedintele Asociaţiei Române de Turism Medical.

Clujul, în avangarda turismului medical

Potrivit directorului Q Clinic, dr. Adrian Avram, medic specialist în Chirurgie Estetică, Plastică și Reparatorie, unul dintre planurile de viitor ale clinicii sunt de atragere a pacienților din străinătate. Iar în acest sens s-au purtat deja discuții cu mai multe case de asigurări de sănătate din Germania, iar acestea sunt de acord să le deconteze germanilor serviciile medicale făcute în România.

„Străinii sunt interesați în primul rând de chirurgia estetică, pentru că astfel de intervenții au costuri mari în țările lor, dar sunt interesați de medicina dentară, de partea de implantologie. Iar pe viitor noi vrem să dezvoltăm și divizia de medicină regenerativă, cu celule stem și vom avea și un sistem de Telemedicină, pentru optimizarea comunicării cu pacientul la distanță”, a declarat dr. Adrian Avram.

O piață a cărei valoare depășește 35 miliarde de euro 

Între șapte și nouă milioane de persoane fac turism în scopuri medicale, la nivel mondial. Între țările care au dezvoltat acest segment se află și România. Și, chiar dacă veniturile generate aici sunt la un nivel mult mai scăzut, potențialul este uriaș: cu cele mai mici costuri din Uniunea Europeană la serviciile medicale, piața locală a turismului medical ar putea depăși 400 milioane de euro în 2015, dublu faţă de nivelul la care se află acum. Lucru foarte posibil după aplicarea Directivei Europene nr. 24/2011, care stipulează liberul acces la tratament în spațiul comunitar pentru toți cetățenii UE.

Cum funcționează asistența medicală în UE 

Conform regulamentelor europene de securitate socială, asiguraţii din sistemul de asigurări sociale de sănătate aflaţi pe teritoriul unui stat membru al UE, SEE şi Elveţia beneficiază, în prezent, de trei tipuri de asistenţă medicală.

Primul tip este asistenţa medicală necesară în timpul şederii temporare pe teritoriul unui stat membru UE, SEE şi Elveţia, prin intermediul Cardului European de Sănătate (CES) sau a Certificatului Provizoriu de înlocuire a cardului european (CIP), al doilea este asistenţa medicală planificată, prin intermediul documentului portabil S2 (fostul formular E112) şi cel de-al treilea se referă la asistenţă medicală pentru asiguraţii care îşi stabilesc reşedinţa pe teritoriul unui alt stat membru UE, prin intermediul documentului portabil S1 (care înlocuieşte formularele E106, E 109, E 120, E 121).

Sânii conduc topul chirurgiei plastice

200 de chirurgi plastici împart în România o piaţă de 70 de milioane de euro, făcând ca medicina estetică să fie considerată una dintre cele mai profitabile de pe piaţă, scrie Business Magazin. Fiecare chirurg estetician generează anual venituri de circa 350.000 de euro, pacienţii lor plătind în medie 3.000 de euro pentru o intervenţie.

”Statisticile la nivel global arată că liposucţia şi mărirea sânilor se află pe primele două locuri în topul celor mai populare proceduri estetice chirurgicale, numărul acestora în 2011 fiind de 1,26 de milioane şi respectiv 1,2 milioane. Acestea sunt urmate de blefaroplastie sau corecţia pleoapelor inferioare sau superioare, cu peste 703.000 de proceduri, abdominoplastia, cu peste 553.000 de proceduri, şi rinoplastia, cu peste 500.000. În România preferinţele diferă, în topul preferinţelor aflându-se bustul şi abia apoi înlăturarea ţesutului adipos de pe corp, 10.000 de femei apelând anual la augmentare sau lifting mamar. Cele mai frecvente intervenţii chirurgicale au fost cele pentru mărirea sânilor (peste 8.000), liposucţia (peste 7.000), blefaroplastia (peste 5.000), rinoplastia şi liftingul mamar (circa 3.000), mărirea feselor şi remodelarea vaginală (circa 700)”, scrie sursa citată.