Paginademedia.ro, portalul de știri care a dezvăluit că TVR plătește 65.000 de euro pe 2 luni de zile pentru serviciile de curățenie, a fost somată de instituția condusă de Doina Gradea să își deconspire sursele. În notificarea trimisă de departamentul juridic site-ului specializat în mass-media, TVR cere oficial ”dezvăluirea surselor utilizate” în realizarea respectivului articol.
Solicitarea este surprinzătoare mai ales că ea vine din partea unei instituții de presă, care, teoretic cel puțin, se supune Legii audiovizualului, text aflat în vigoare din 11 iulie 2014. La articolul 7 (1) se spune : ”Caracterul confidenţial al surselor de informare utilizate în conceperea sau elaborarea de ştiri, de emisiuni sau de alte elemente ale serviciilor de programe este garantat de prezenta lege. (2) Orice jurnalist sau realizator de programe este liber să nu dezvăluie date de natură să identifice sursa informaţiilor obţinute în legătură directă cu activitatea sa profesională”.
Mai mult, la articolul 6 se precizează clar că dezvăluirea unei surse de informare poate fi dispusă de instanţele judecătoreşti ”numai dacă aceasta este necesară pentru apărarea siguranţei naţionale sau a ordinii publice, precum şi în măsura în care această dezvăluire este necesară pentru soluţionarea cauzei aflate în faţa instanţei judecătoreşti”.
Chiar și în propria lege 41/1994, cea de funcționare a Societății Române de Televiziune, se vorbește despre ”caracterul confidenţial al surselor de informare a personalului de specialitate este garantat prin lege ( art 11). Adică de legea menționată.
În condițiile în care atât legislația românească, cât și cea a CEDO sunt clare în ce privește protejarea surselor jurnalistice, cererea TVR este cu atât mai chestionabilă. Mai ales că televiziunea română, instituție publică, finanțată inclusiv din bugetul de stat și căreia, în 2017, guvernul i-a șters datoriile istorice, ar putea să fie mai transparentă în ce privește modul în care cheltuie banii.
Mircea Toma: Nu e surprinzător la comportamentul de poliție politică al celor care conduc TVR
Mircea Toma, președintele Active Watch, agenție de monitorizare a media, spune pentru Europa Liberă că cererea de dezvăluire a surselor nu are acoperire juridică nici în legislația românească, nici în cea a CEDO și ea dovedește incompetența celor care conduc instituția.
”Ideea de a cere dezvăluirea surselor ar fi revoltătoare dacă ar fi surprinzătoare. Dar nu e o surpriză la comportamentul de poliție politică pe care îl are managementul de la TVR, este perfect în armonie cu alte fapte comise de persoana care conduce TVR. Să ceri dezvăluirea surselor, fiind instituție media, altei instituții media în condițiile în care ai lege care te guvernează și care prevede protecția surselor, înseamnă că persona care solicită un asemenea lucru nu are nicio legătură cu activitatea mass-media, deci este profund incompetentă pentru funcția pe care o ocupă. Toată oțărârea corpului juridic de sub fusta doamnei Doina Gradea este în van pentru că nu are acoperire jurdică, citând cu rea-credință din Codul Civil numai articolele care le dau dreptate”.
Avocata Elenina Nicuț: ”Nu se va ajunge în niciun caz la dezvăluirea surselor”
Avocata Elenina Nicuț atrage atenția că CEDO ( Curtea Europeană a Drepturilor Omului) ”protejează până în dinți sursele ziariștilor” și că nici măcar o instanță de judecată nu poate cere dezvăluirea surselor decât în cazuri clar specificate, dar nici atunci nu are prea mare succes.
”Nu se va ajunge la dezvăluirea surselor în niciun caz. Este regretabil că o asemenea cerere vine din partea unei entități de presă, fie ea și TVR. Este o obrăznicie să pună așa ceva pe hârtie în condițiile în care este entitate de presă plătită din bani publici. Nu cunosc regulile și principiile protecției propriei meserii. Ei ignoră inclusiv legea avertizorului de integritate, unde și acolo există niște drepturi pentru persoana care dezvăluie nereguli”.
Avocata Nicuț mai remarcă faptul că în notificarea TVR se face referire la semnăturile celor din Comitetul Director care apar pe documentul publicat de paginademedia.ro, deci la GDSP.
”În ceea ce privește semnăturile ar trebui să se plângă persoanele vizate, nu angajatorul, pentru că drepturile sunt personale. Și depinde de ce statut au persoanele respective, pentru că dacă au funcții de conducere în instituție, atunci ies de sub protecția GDPR, pentru că prevalează interesul public”.
Deputatul Iulian Bulai: ”Un comportament comunist, conducerea s-a delegitimat”
Iulian Bulai (USR PLUS), președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, spune pentru Europa Liberă că actuala conducere a televiziunii publice se delegitimează printr-o astfel de acțiune, fiind o practică de intimidare a jurnaliștilor, dar și a oamenilor care au oferit informații.
” Este o practică comunistă, descalifică actuala conducere, care ar trebui să se lupte pentru transparență, să afișeze de la sine toate aceste informații și contracte, nicidecum să obstrucționeze anchete sau să solicite divulgarea surselor. Jurnaliștii, fiind protejați și de lege, este clar că nu vor da publicității sursele respective. Conducerea se delegitimează prin această acțiune”.
Cum protejează CEDO sursele jurnaliștilor
Într-adevăr, protecția surselor jurnalistice a făcut obiectul a numeroase cauze aduse în fața CEDO, care a stabilit, de principiu, că în temeiul artiolului 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aceste surse se bucură de o protecție aparte. În cauza Goodwin c. Regatului Unit, 27 martie 1996, de exemplu, Curtea a reținut că protecția surselor este fundamentul libertății presei, iar în lipsa acesteia sursele ar fi descurajate să mai informeze presa și publicul, iar media nu ar mai putea să-și îndeplinească rolul fundamental de ”câine de pază”.
Mai mult, în 2010, în cazul Sanoma Uitgevers B.V. c. Olandei, Curtea a constatat că reprezintă o ingerință în dreptul prevăzut de art.10 din Convenție simpla existență a unui act prin care li se solicită jurnaliștilor să predea materialele care conțin informații pe baza cărora s-ar putea identifica sursele jurnalistice, indiferent dacă documentele au fost predate sau s-a realizat o percheziție.
Au existat, desigur, și cazuri în care CEDO a obligat jurnaliștii la dezvăluirea surselor, dar este vorba de situații de pedofilie, terorism etc. De exemplu, în cazul Nordisk Film & TV A/S c. Danemarca, 8 decembrie 2005, Curtea a constatat că este legitimă obligarea unui jurnalist să pună la dispoziția poliției anumite informații despre care acesta luase cunoștință după ce se infiltrase pentru a realiza un documentar într-o grupare care încuraja pedofilia.
Jurnalistul Petrișor Obae: ”Instituțiile media vizate de articole de presă se comportă exact ca politicienii”
În contextul creat de notificarea primită din partea TVR, jurnalistul Petrișor Obae, deținătorul paginademedia.ro, susține pentru Europa Liberă că reacția televiziunii publice face parte dintr-un fenomen mai larg, cel în care instituțiile de media care devin subiect de presă se comportă exact ca politicienii.
”Asistăm la un fenomen generalizat, nu e doar cazul TVR. Când instituțiile de media sunt subiecte de presă uită că ele însele sunt instituții de presă și se comportă fix ca politicienii: de unde aveți informațiile, cine vi le-a dat, dar de ce, ce aveți cu noi, aceeași retorică pe care o auzi din partea politicienilor. Când ajung subiect de presă uită că funcționează în baza dreptului la liberă exprimare”.
Doina Gradea: ”Un document oficial, cuprinzând semnături olografe ale membrilor managementului SRTv, a fost sustras/furat de la TVR”
Am întrebat-o pe doamna Doina Gradea, prin intermediul biroului de presă, care este poziția sa în legătură cu notificarea trimisă paginademedia.ro prin care se cere dezvăluirea surselor jurnalistice, dacă, de principiu, este de acord ca jurnaliștii să-și dezvăluie sursele și dacă ar fi de acord ca jurnaliștii din TVR să-și dezvăluie sursele în cazul în care li s-ar cere acest lucru.
Iată răspunsul primit:
„Nu este vorba despre „dezvăluirea în principiu a surselor” de către jurnaliști, este vorba, în cazul de față, despre dezvăluirea surselor în situația în care un document oficial, cuprinzând semnături olografe ale membrilor managementului SRTv, a fost sustras/furat de la TVR, publicat de site-ul paginademedia.ro și care a fost interpretat într-o manieră neconformă realității, document ce nu a fost solicitat în prealabil SRTv. Furtul de documente este nelegal, raportat la legislația în materie. La fel și interpretările mincinoase care nu se fundamentează pe dovezi.”
„Jurnaliștii TVR nu folosesc niciodată asemenea mijloace nelegale în activitatea desfăşurată în interesul SRTv.”
”Televiziunea Română, în conformitate cu statutul său de instituție publică, asigură accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, urmare a solicitărilor primite în acest sens, conform Legii nr.544 din 12 octombrie 2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public”.
Demiterea actualei conduceri a TVR, imediat după buget
Despre reforma televiziunii publice se discută constant în ultimii 20 de ani, dar actuala coaliție de guvernare a promis și în campania electorală, și după alegeri că va schimba nu doar actuala conducere, ci și legea audiovizualului. Nemultumirile față de Doina Gradea, actualul președinte-director general, s-au acumulat, demisia fiindu-i cerută la scenă deschisă atât de societatea civilă, cât și de politicienii din coaliția majoritară.
Deocamdată însă nu au fost luate în discuție nici rapoartele de activitate ale TVR și nici legea.
Iulian Bulai (USR PLUS), președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, susține într-o declarație pentru Europa Liberă că ”toate partidele din majoritatea parlamentară sunt de acord cu respingerea rapoartelor de activitate ale celor două instituții media (televiziunea și radioul publice n.r), ceea ce înseamnă schimbarea conducerilor”.
Dar, spune Iulian Bulai, că cea mai importantă modificare legislativă o constituie despărțirea funcției de președinte al Consiliului de Administrație de cea de director general. Potrivit acestuia, atât respingerea rapoartelor de activitate, cât și legea vor fi făcute repede în parlament imediat după ce se vor termina discuțiile la bugetul de stat.
