UBB acuză reforme

Reprezentanţii Universităţii „Babeş-Bolyai”, instituţia cu cei mai mulţi angajaţi din Transilvania, consideră că reformele din sistemul românesc sunt mai mult decât necesare pentru dezvoltarea învăţământului superior. “Principala vină pentru care nivelul mediu de educaţie a persoanelor cu studii superioare din România este în scădere este faptul că în ţara noastră nu s-au făcut reforme din 2001. Mai mult decât atât, unele reforme ale sistemului de învăţământ superior din România au dat înapoi, iar stagnarea reformelor nu va rămâne niciodată fără efect”, a declarat Andrei Marga, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”. Mai multe studii au confirmat în ultima perioadă că România se află printre statele din Uniunea Europeană cu cele mai puţine persoane cu studii superioare din cadrul populaţiei. Rectorul Andrei Marga a confirmat scăderea numărului persoanelor cu studii superioare din România, lucru survenit ca efect al lipsei reformelor din sistemul educaţional românesc. “România  este în declin în privinţa persoanelor care au studii superioare, dar acest lucru este datorat şi faptului că sunt prea multe universităţi la noi în ţară. În prezent sunt 98 de universităţi pentru 21 de milioane de oameni, în timp ce în Europa este o singură universitate pentru fiecare 1 milion de oameni”, a susţinut Marga.

Bugetul cheltuit pe clădiri

Deşi rectorul susţine că cea mai mare parte a bugetului universităţii va fi folosit în scopul achitării salariilor profesorilor, acesta anunţă investiţii majore în clădiri. Astfel, dacă în urmă cu aproape un deceniu universitatea a construit clădirea Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor în acest an anunţă că dintr-o mare parte a bugetului  vor fi construite clădirile Facultăţilor de Matematică, Psihologie, Geografie, Teologie Ortodoxe dar şi o clădire pentru Facultatea de Teatru.

Lipsa fondurilor pentru domeniul social, farmaceutic şi nutriţionist

Universitatea clujeană poartă în momentul de faţă tratative cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI) pentru a stabili bugetul pentru acest an. Suma pe care conducerea universităţii estimează că o va primi în acest an este de 400 milioane lei.(93 milioane euro). “Este clar că o instituţie de mărimea UBB are nevoie de un buget consistent. O mare parte a bugetului Ministerului Educaţiei se bazează, ca şi în alţi ani, pe resurse proprii. În acest an, mai mult decât în alţi ani, Universitatea Babeş-Bolyai va acoperi o parte a bugetului din venituri proprii obţinute de către unitatea de învăţământ. Resursele proprii au reprezentat anul trecut 36 % din bugetul universităţii, dar acestea au o proporţie între 34 şi 48 % în raportul cheltuielilor”, a anunţat Marga.

Masificarea învăţământului superior, inoportună

Bugetul Universităţii „Babeş-Bolyai” este primit de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării în urma unui contract semnat între cele două părţi. „Ministerul va comunica, în cel mai scurt timp, datele efective cu care se va încheia contracul cu Universitatea Babeş-Bolyai în care noi trebuie să ne asumăm că oferim un învăţământ de calitate în schimbul sumei de bani primite. Bugetul Universităţii este direct influenţat şi de faptul că UBB se află între primele două unităţi de învăţământ pe ţară la cercetare ştiinţifică”, a explicat Marga. Rectorul a anunţat că masificare sistemului superior este o problem cu care se confruntă toată lumea şi că în aceste condiţii se încearcă  păstrarea unei calitatăţi a învăţământului direct proporţională cu numărul de studenţi. Raportul pe care încearcă să îl păstreze UBB este de un cadru didactic la 25 de elevi.

Angajări în situaţia crizei

Universitatea Babeş-Bolyai încearcă să contracareze fenomenul de criză economic resimţit în România în aproape toate domeniile, dar nu prin reducerea cheltuielilor, ci prin dezvoltarea laturilor existente ale facultăţii. UBB are nevoie de personal la facultăţile de Ştiinţe Economice, Geografie, Psihologie şi Ştiinţe Politice şi Administrative. “O criză nu se depăşeşte doar comprimând iniţiative, ci şi luând iniţiative noi. Pentru UBB dorim dezvoltare cercetării ştiinţifice, a învăţământului netradiţional şi accesarea fondurilor europene”, a explicat rectorul UBB.

Paşi mărunţi pentru problemele studenţilor

Principala problemă a studenţilor din UBB este complexitatea curriculei disponbile în acest moment. „O problemă pe care ne-au prezentat-o studenţii este legată de curriculă, pe care noi încercăm să o simplificăm şi să o deschidem studenţilor”, a anunţat Marga. UBB încearcă să convingă absolvenţii de studii superioare să urmeze doctorate în cadrul universităţii, calitatea acestora fiind în permanenţă în vizorul profesorilor. Deşi există studenţi care se plâng de preţul mare pe care trebuie să îl plătească pentru cărţile de care au nevoie pentru studiu, rectorul UBB nu a auzit de aceste probleme. „Nu a fost nici o plângere vizavi de preţurile cărţilor noastre. Preţurile de pe piaţă sunt mari în raport cu veniturile, dar nu avem cum să le influenţăm. Să presupunem că e o traducere dintr-un autor foarte important. Nicio editură nu îţi vinde (către editurile universităţii, n.r.) drepturile de autor pentru că le exploatează ea. Pentru studenţii care nu îşi permit să cumpere anumite cărţi am dotat masiv bibliotecile cu aparate de multiplicat”, a declarat Marga. În legătură cu problemele studenţilor Marga a anunţat că se fac paşi importanţi în rezolvarea lor.

Nivelul taxelor modificat anul trecut

În ceea ce priveşte nivelul taxelor plătite de către studenţi pentru un an de şcolarizare, rectorul UBB a anunţat că acestea nu au fost modificate de câţiva ani şi că nici nu se doreşte modificarea lor. “Preţul taxelor la Universitatea Babeş-Bolyai nu a crescut de mai mulţi ani[…] nu a crescut de când am preluat eu rectoratul, de la 1 ianuarie 2008, şi nici nu va creşte”, a declarat Marga.

Tiberiu Hrihorciuc